Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.
Rezultatele alegerilor: primari și președinți de consilii județene.
Apartenența politică a președinților de consilii județene și a primarilor municipiilorApartenența politică a primarilor aleși în primul tur de scrutin (date pt. județele din Transilvania, respectiv sectoarele municipiului București)Apartenența politică a primarilor aleși în 2008 (date pt. județele din Transilvania, sectoarele municipiului București, respectiv municipiile Iași și Constanța), precum și județele Ilfov, Prahova și Buzău
La alegerile locale din 2008 au fost desemnați primarii, consilierii locali și județeni, respectiv președinții de consilii județene din România. Votul a avut loc duminică, 1 iunie2008. Duminică, 15 iunie, a avut loc al doilea tur de scrutin pentru funcția de primar în acele localități în care nici un candidat nu a întrunit majoritatea absolută (50%+1) din opțiunile exprimate. Pentru balotaj sunt calificați primii doi clasați în primul tur de scrutin.
Organizare
În ședința de guvern din data de 12 martie2008 a fost stabilită regula că cetățenii vor putea vota numai în localitățile de reședință unde au domiciliul, precum și faptul că nu vor fi organizate secții speciale. Fondurile alocate acestor alegeri sunt de aproximativ 66 milioane lei.[1][2][3]
Ca urmare a adoptării votului uninominal, președinții consiliilor județene au fost aleși prin vot uninominal.[4] Această hotărâre este controversată din cauza faptului că legea uninominalului a fost promulgată după declanșarea procedurilor pentru localele din 2008 iar efectul legii ar trebui amânat pentru localele din 2012.[5]
Date generale
Apartenența politică a președinților de consilii județene, aleși pentru prima dată prin vot direct
Conform unui raport întocmit de Asociația Pro Democrația cheltuielile electorale ale primarilor în funcție au fost în medie de 7,7 lei pe vot în București și de 7 lei în provincie.[8][9]
În București, pentru funcția de primar general cheltuielile au fost: Vasile Blaga - 1 524 536 lei, Ludovic Orban - 525 619 lei, Sorin Oprescu 266 545 lei.[8]
Pentru funcțiile de primari de sector: Andrei Chiliman - 617 504 lei (față de 130 000 lei cheltuiți în campania din 2004), Neculai Onțanu - 76 189 lei (față de 275 978 lei în 2004), Marian Vanghelie 122 416 lei (față de cca. 500 000 lei în 2004).[8]
Dintre cei care nu au fost aleși, cele mai mari cheltuieli le-a avut Răzvan Murgeanu, de 19,8 lei pentru fiecare vot obținut.[8]
Raportul mai arată că în timp ce primarii PSD au cheltuit mai mult în 2004, candidații PNL și PDL au beneficiat de resurse financiare mult mai mari în 2008.[8]
Controverse
Prim-ministrulCălin Popescu Tăriceanu ar fi votat folosind ca act de identitate cartea de alegător,[10] deși cartea de alegător nu ar fi admisă.[11] Comisia din secția de votare nu este însă sigură dacă a fost vorba de cartea de alegător sau de o carte de identitate provizorie (justificată prin faptul că dl. Tăriceanu și-ar fi schimbat recent domiciliul).[10]
Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu ar fi arătat unor membri din comisia de votare ștampila aplicată pe un buletin de vot, întrebând dacă ștampila este suficient de vizibilă ca votul său să fie valid.[12] Unul din membrii comisiei care a examinat ștampila a declarat ulterior că n-a reținut opțiunea de vot a d-lui Tăriceanu.
Alegeri anulate
Cazul Ștefănești
În comuna Ștefănești din județul Ilfov în data de 1 iunie 2008 secția de votare a fost închisă timp de două ore din cauza tulburărilor generate de susținătorii diverselor partide politice.[11] Conflictul a apărut între susținătorii celor doi candidați, Anghel Rababoc (PNG) si Aurel Pârvu (PSD). Potrivit unor informații, participanții la înghesuiala de la urne fuseseră stimulați de către cei doi candidați cu sume cuprinse între 300 și 500 de euro.[13][14]
În urma contestațiilor formulate de PRM - Filiala Ștefăneștii de Jos, Partida Rromilor Pro Europa - Sucursala Ștefăneștii de Jos, PNL - Organizația Ștefăneștii de Jos, PC - Filiala Ștefăneștii de Jos, PNG-CD Ilfov, prin care aceste formațiuni politice solicitau anularea alegerilor desfășurate la 1 iunie în circumscripția electorală 37, comuna Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, pe motiv de fraudă electorală și organizarea unui nou scrutin,[15] contestații care afirmau că 3-400 de cetățeni (peste 500 după alte surse[16]) n-ar fi fost lăsați să voteze de către forțele de ordine, BEC a anulat alegerile din 1 iunie.[13] În urma deciziei BEC, au fost anulate alegerile pentru primar, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean, ele fiind refăcute în 15 iunie.[15]
Miza alegerilor de la Ștefănești ar fi cele 353 de hectare ale islazului comunal, care fac parte din zona metropolitană a Bucureștiului,[14] vânate, conform unor surse, de deputatul PSD Gabriel Oprea, susținătorul lui Aurel Pârvu, și Gigi Becali, sustinatorul lui Anghel Rababoc[13], însă Gigi Becali neagă că oamenii din anturajul său ar fi influențat alegerile.[13] La sfârșitul anului 2007, terenurile din extravilanul acestor localități se vindeau cu 5-10 euro pe metru pătrat, în timp ce, pentru cele din intravilan, prețurile ajungeau la 30-40 euro pe metru pătrat. În 2012, dacă previziunile celor de la Neoland se vor confirma, terenurile agricole din aceste zone se vor vinde cu 800 de euro metrul pătrat,[16] valoarea afacerii ridicându-se la o jumătate de miliard de euro.[14]
Alte surse afirmă că interesul pentru rezultatul votului provenea și din lupta pentru președinția Consiliului Județean Ilfov, pentru care candidau Cristache Rădulescu din partea PD-L și Anghel Iordănescu din partea PSD, după votarea din 1 iunie diferența în favoarea primului fiind de doar 591 de voturi.[16]
În urma repetării, în data de 29 iunie alegerile au fost căștigate de Anghel Rababoc, cu un număr de 103 voturi mai multe decât contracandidatul său, Aurel Pârvu.[17]
Cazul Sintești
BEC a anulat alegerile din primul tur de scrutin din comuna Vidra din județul Ilfov, de care aparține satul Sintești, și a decis repetarea scrutinului în 15 iunie, deoarece nu s-a aprobat prelungirea votării peste ora 21, ca urmare aproximativ o sută de persoane nu au putut să își exercite dreptul de vot.[18] Confruntarea era între candidații Gabriel Dinică (PNL) și Florin Niculae (PD-L). Alegătorii spuneau că nu apucaseră să voteze deoarece intrarea în secția de votare era blocată de oamenii candidatului PD-L.[19]
Cazul Voinești
În comuna Voinești din județul Iași, candidatul Neculai Ivașcu (PSD) a decedat în dimineața zilei de 15 iunie, în care urma să aibă loc al doilea tur de scrutin.[20] BEC a anunțat că nu poate întrerupe votarea[20] și a decis că ea trebuie să continue.[21] În urma votării, potrivit Realitatea TV, candidatul decedat a obținut 1051 de voturi, iar contracandidatul său a obținut 1028 de voturi.[20] După terminarea votării, BEC a hotărât ca primar al comunei Voinești să devină Gheorghe Dobreanu (PNL), contracandidatul defunctului, învins la voturi.[22][23]
Unele surse afirmă că ar fi trei soluții: fie reluarea alegerilor, fie organizarea unui nou tur de scrutin cu candidații care s-au clasat în primul tur de scrutin pe locurile 2 și 3, fie declararea drept învingător pe cel clasat pe locul 2 (cum s-a decis).[22] Unii însă consideră că nu s-a ales soluția justă,[21][22] deoarece soluția nu ține cont de opțiunea electoratului.[21]
Situația prezentată s-ar datora ambiguității legii, care n-ar trata expres cazul decesului unui candidat în timpul alegerilor.[21]
În data de 30 iunieCurtea de ApelIași a anulat decizia BEC de validare a candidatului PNL la primăria Voinești, ceea ce ar putea duce la reluarea alegerilor.[23]
Cazul Sascut
Urmare a unei sesizări a PSD, BEC a decis anularea celui de-al doilea tur al alegerilor desfășurat în localitatea Sascut din județul Bacău. Aici s-au confruntat Cristinel Botan (PIN) și primarul în funcție Ioan Răuță (PSD), iar Botan a câștigat alegerile la o diferență de cinci voturi față de Răuță. Răuță susține că susținătorii lui Botan au cerut urna mobilă în numele unor persoane bolnave și au semnat în fals acel tabel.[24] Ca urmare, decizia BEC este motivată de faptul că în această localitate s-a votat foarte mult cu urna mobilă, iar persoane care figurează că ar fi votat prin acest procedeu susțin că nu și-au exercitat acest drept constituțional.[25] BEC a stabilit că turul al doilea va fi organizat din nou în Sascut pe 29 iunie.[25]
.jpg)
.jpg)
