Prima mențiune a localității este din 1291 când a fost menționată sub numele de "Olchona", an în care știm că doi dintre membrii puternicei familii de greavi din localitate, Gerlach și Stefan, cumpără o proprietate. Vreme de câteva secole, Alțâna a fost dominată de această familie. A fost una din cele mai mari comunități săsești din scaunul Nocrich.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.276 de locuitori, dintre care 1.339 români, 886 germani, 37 țigani, 10 evrei ș.a. În anul 2002 populația comunei era de 1.616 locuitori, dintre care 1.409 români, 135 țigani, 69 germani ș.a.
Se pare că în secolul al XIII-lea fusese construită o bazilică romanică fără turn, dar în 1549, vistieria celor Șapte scaune a cheltuit 6 galbeni pentru 6 butoaie de var destinate lucrărilor întreprinse la biserica evanghelica din Alțâna, ceea ce ar însemna că bazilica a fost transformată în biserica-hală de astăzi în cursul anului următor. Cristelnița este din anul 1404 și poartă inscripția anno domini millessimo CCCCIIII tempore regis Sigismundi.
Fortificația
Fortificația are două curtine care încercuiesc biserica. Nu se știe când a fost construită, dar forma circulară a zidurilor indică secolul al XV-lea. Mai existau și alte turnuri spre vest, sud și nord, acesta din urmă prăbușindu-se în 1914.
Iacobus Paleologus (sec. XVII), urmaș al dinastiei împăraților bizantini cu același nume, se refugiază în 1574 în Alțâna unde scrie opera „Disputatio scholastica“.
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Nocrich”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvani, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Date preluate de la Sursa 1 și Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.228, listă aparținând lui G.E.Müller.
.JPG)
