Întoarcerea din iad este un film românesc dramatic din 1983 scris și regizat de Nicolae Mărgineanu . Rolurile principale au fost interpretate de actorii Constantin Brânzea , Maria Ploae și Remus Mărgineanu . Scenariul este inspirat de nuvela Jandarmul scrisă de Ion Agârbiceanu .
Filmul a fost prezentat la a 13-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Moscova unde a câștigat o diplomă specială[ 1] A fost selectat din partea României ca să participe la secțiunea cel mai bun film străin la Premiile Oscar , a 56-a ediție , dar nu a fost acceptat.[ 2]
Rezumat
Atenție : urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
Distribuție
Constantin Brânzea — Dumitru Bogdan, fost jandarm la minele din Roșia [ 3]
Maria Ploae — Veronica, iubita din tinerețe a lui Dumitru și soția lui Ion Roșu
Remus Mărgineanu — Ion Roșu, soțul Veronicăi
Ana Ciontea — Catarina, fiica lui Grigor Albu și soția lui Dumitru
Ion Săsăran — Grigor Albu, țăran bogat, socrul lui Dumitru
Vasile Nițulescu — Ilie Rău, țăran bătrân
Lucia Mara — soția lui Grigor Albu
Liliana Țicău — mama Veronicăi
Livia Baba — baba Fira
Olimpia Arghir — mătușa Lișniță
Valentin Uritescu — Vasile Lișniță, vecinul Veronicăi, invalid de război
Nae Gh. Mazilu — țăran maramureșean, soldat
Dragoș Pâslaru — Ilie, țăranul tânăr îndrăgostit de Catarina
Tudorel Filimon — Nicodim, sluga lui Dumitru
István Török (hu ) [traduceți ] — șeful patrulei de jandarmi maghiari (menționat Ștefan Török)
Papil Panduru
Tudor George
Vasile Constantinescu
Nicolae Pomoje
Petre Felezeu
Corneliu Mititelu
Mihai Dinvale
Geo Dobre
Ion Tifor
Miklós Parászka (hu ) [traduceți ] — jandarm maghiar (menționat Miklos Paraszka)
Vasile Turturică
Coloman Totu
Adrian Rățoi
Ion Fătu
Paul Antoniu
Ștefan Mareș
Fabian Elemer
Carol Erdös
Puiu Lazăr
Nicolae Dide
Vasile Popa
Mihai Alexandru
Aurel Popescu
Ion Barbu
Ilie Vlaicu
Leonte Amorțitu
Vasile Marcel
Florin Anton
Medeea Marinescu — fetița miloasă
Primire
Filmul a fost vizionat de 1.545.747 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei .[ 4]
În 1983 a primit Premiile Asociației Cineaștilor din România pentru: imagine, decoruri, costume, muzică, coloana sonoră, montaj. Diplomă de onoare (Ana Ciontea).
Note
Legături externe
Vezi și
Opera literară a lui Ion Agârbiceanu
Volume publicate
De la țară (1905)
Doamna Cătălina (1908)
Fefeleaga (1908)
În clasa cultă (1909)
Două iubiri (1909)
În întuneric (1910)
Arhanghelii (1913)
Luncușoara în Păresemi (1920)
Popa Man (1920)
Ceasuri de seară (1921)
Trăsurica verde (1921)
Chipuri de ceară (1921)
Spaima (1922)
Dezamăgire (1924)
Legea trupului (1926)
Legea minții (1927)
Stana (1929)
Biruința (1930)
Dolor. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan (1930)
Răbojul lui Sfântu Petru (1934)
Sectarii (1938)
Licean...odinioară (1939)
Amintirile (1940)
Jandarmul (1941)
Domnișoara Ana (1942)
În pragul vieții (1942)
Vremuri și oameni. Lumea nouă (1943)
Vâltoarea (1944)
Din copilărie (1956)
Din munți și din câmpii (1957)
File din cartea naturii (1959)
Faraonii (1961)
Strigoiul (1968)
Din pragul marei treceri (1978)
Fața de lumină a creștinismului (2006)
Intâiul Drum
Nepoata lui moș Mitruț
Ecranizări