În „Adevărul despre expediția Starky” un fotograf transmite informații dintr-o zonă de conflict din Africa, la cererea guvernului său. Expediția se termină dezastruos, câțiva jurnaliști fiind uciși. Fotograful supraviețuitor consideră corectitudinea politică ca o nouă formă de cenzură a presei. Într-o discuție despre primul contact cu o inteligență din Univers, un personaj afirmă că „din punct de vedere tehnic și științific, diferența dintre noi și extratereștri ar fi mult mai mare decât era cea dintre europeni și pieile roșii“.[7]
Iar visezi femei?
„Iar visezi femei?” este o povestire de Cristian-Mihail Teodorescu.[3][7]
Povestirea lui Aurel Cărășel afirmă că dispariția dinozaurilor s-ar explica printr-o transhumanță stelară. Un semnal bio-chimico-energetic a anulat în trecut efectul de gravitație, iar dinozaurii au migrat către alte pășuni cosmice. Ei însă revin pe Pământ într-un proces fără sfârșit de „pășunat stelar ciclic“.[7]
Întâlnire cu rhumbii
În această povestire de Daniel Haiduc a avut loc colonizarea Lunii. Oamenii de pe Pământ pot face un circuit turistic pe Lună. Ei pot admira, printr-un perete de sticlă, diferite forme de viață extraterestră ajunse accidental pe satelitul Pământului și cărora oamenii le-au permis să viețuiască într-un perimetru marcat. Eroii povestirii formează un cuplu de agenți infiltrați printre turiști pentru a dejuca eventualele atentate teroriste ale celora care se simt amenințați de prezența străinilor.[7]
Rhumbii sunt descriși ca „plutind încet, la un metru de podea,” din „materie organică verde-albăstruie,” protejați de „sfere transparente din care iese câte un mănunchi de tentacule subțiri și lungi.”[9]
O insulă în marginea lumii
„O insulă în marginea lumii” este o povestire de Diana Alzner în care trovanții de la Costești-Vâlcea ar fi de origine extraterestră. La descoperirea de către un detector amator, pe dealul din Golești, a celui mai mare tezaur monetar din România (caz real),[10] scriitoarea adaugă și găsirea unor „pui de trovanți“ care sunt sparți, lucru care duce la eliberarea în atmosferă a unei bacterii care transformă oamenii în sclavii unei entități extraterestre (ca „două picioare de păianjen care atîrnă din cer“).[7]
Secvență de zbor
„Secvență de zbor” este o povestire de Ioana Vișan în care câțiva prospectori caută zăcăminte de minereuri pe o planetă locuită de meduze translucide plutitoare, de mărimea unui om. Accidental, are loc o contaminare între cele două rase.[7]
Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat
„Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat” este o povestire steampunk de George Lazăr. Extratereștrii au bombardat Lunca, apoi au ridicat un gard înalt, au plantat țepușe ca apărare și cer oamenilor produse agro-alimentare, dar și sânge nealterat de alcool. Oamenii pun la cale un război de eliberare; dar un puști cu sora lui prind un extraterestru-fetiță pe nume Cristina care le spune adevărul despre rasa lor, astfel că cele două civilizații se înfrățesc.[7]
^Xenos (în greacă ξένος, xénos, plural xenoi ) este un cuvânt folosit în limba greacă înainte de Homer. Cea mai acceptată definiție a sa este „străin”.
^Belfiore, Elizabeth (). „Xenia in Sophocles' Philoctetes”. The Classical Journal. 89 (2): 113–129. JSTOR3297661.
