Volumul de distribuție (notat V_d), denumit și volum aparent de distribuție,^[1] este un parametru farmacologic ce exprimă volumul lichidului total în care are loc difuzarea unui medicament administrat (substanței active), volum corespunzător concentrației substanței respective în plasma sanguină. Altfel spus cuvinte, acestea este volumul care ar fi necesar pentru a conține cantitatea întreagă de medicament administrat, la o concentrație egală cu concentrația sa plasmatică (din sânge).^[2] Volumul de distribuție se exprimă la modul general ca un raport dintre cantitatea totală de medicament din organism (adică doza administrată) și concentrația măsurată în plasmă (sânge, plasmă sau lichidul interstițial):^[3][4]

${\displaystyle {V_{D}}={\frac {\mathrm {cantitatea\ totala\ administrata\ de\ medicament} }{\mathrm {concentratia\ plasmatica\ a\ medicamentului} }}}$

Volumul de distribuție se exprimă în litri sau l/kg.

${\displaystyle V_{d}={\frac {D}{C_{0}}}}$

• D= doza administrată pe cale intravenoasă
• C₀= concentrația sanguină, măsurată imediat după o administrare intravenoasă.

Volumul de distribuție poate fi crescut prin epurare renală (în cazul retenției urinare), sau afecțiuni hepatice, și poate fi scăzut în deshidratarea organismului. În orice caz, pentru determinarea V_D, este nevoie de o anumită concentrație plasmatică a medicamentului; oricum V_D nu este un volum real, el reflectînd mai degrabă modul de distribuție a substanței în interiorul organismului, funcție de anumite proprietăți fizico-chimice.

V_D poate fi utilizat pentru a determina distribuția unui medicament în spațiile hidrice ale organismului, comparativ cu sângele:

${\displaystyle {V_{D}}={V_{P}}+{V_{T}}\left({\frac {fu}{fu_{t}}}\right)}$

• V_P = volumul plasmatic
• V_T = volumul tisular (de țesut) aparent
• fu = fracția nelegată în plasmă
• fu_T = fracția nelegată în țesut

V_d este necesar pentru detreminarea procentului de legare a medicamntului de proteinele plasmatice (concentrarea în plasmă), dar și la determinarea gradului de fixare în țesut.

Se pot descrie cîteva modele de distribuție:

• Distribuția într-un volum de aproximativ 3l, adică exclusiv în compartimentul intravascular: cazul dextranilor și heparinei, substanțe cu moleculă mare.
• Distribuția într-un volum de aproximativ 14 l, ceea ce corespunde compartimentelor intravascular și extracelular: curarizantele, antibioticele aminoglicozidice, substanțe polare care nu trec prin membrana celulară.
• Distribuția într-un volum de aproximativ 42 l, care arată pătrunderea în toate compartimentele: vascular, extracelular și intracelular: fenobarbitalul sau diazepamul, medicamente ușor solubile în grăsimi.

• Vîrstă
• Stare de graviditate
• Circuitul enterohepatic și enterogastric

• Farmacologie Stroescu Valentin. Editura ALL 1999

v • d • m Concepte în farmacologie Liganzi Excitare Agonist  • Agonist parțial Inhibare Antagonist  • Agonist invers  • Inhibitor enzimatic Alte concepte Medicament  • Farmacofor  • Neurotransmițător  • Principiu activ Farmacocinetică LADMET Eliberare  • Absorbție intestinală  • Distribuție  • Metabolizare  • Eliminare (Clearance plasmatic)  • Toxicitate Parametri Doză de încărcare  • Volum de distribuție  • Viteză de perfuzare  • Timp de înjumătățire  • Legare de proteine plasmatice  • Biodisponibilitate Farmacodinamică Efect pe receptor Receptor  • Mecanism de acțiune Parametri Eficacitate  • Potență (EC50, IC50, ED50, LD50, TD50)  • Indice terapeutic  • Afinitate Domenii conexe Biologie celulară  • Chimie farmaceutică  • Farmacoepidemiologie  • Farmacogenomică  • Fiziologie  • Medicină  • Științe farmaceutice  • Toxicologie Altele Bactericid  • Bacteriostatic  • Dependență  • Toleranță  • Tahifilaxie  • Rezistență  • Rezistență la antibiotice Listă de medicamente  • Lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății