Valer Literat

Valer Literat
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Luța, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Regatul României
 Republica Populară Română
 Republica Socialistă România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot
istoric
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiColegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, Institutul Teologic din Sibiu, specializare la Lyon și Grenoble
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Valer Literat cunoscut și ca Valeriu Literat (n. , Luța, Beclean, Brașov, România – d. , Iași, România) a fost un preot ortodox, istoric și profesor român. A fost fondatorul Muzeului Țării Făgărașului care-i poartă numele.

Biografie

Varel Literat s-a născut în ziua de 5 aprilie 1895 în localitatea Luța din județul Brașov de astăzi. A urmat cursurile liceului Andrei Șaguna din Brașov între anii 1895-1903, după care a studiat la Institutul Teologic din Sibiu între 1903-1906. A făcut studii pentru perfecționarea profesorilor secundari români, specialitatea - limba franceză, la Universitatea din Cluj în perioada 1919-1920. Mai târziu, în 1920, și-a luat licența de specializare la Lyon și Grenoble.[3]

A fost preotul paroh din Luța în perioada 1907-1919, membru corespondent al Comisiei Monumentelor Istorice, secția pentru Transilvania. A făcut parte din ASTRA ca președinte al Departamentului Făgăraș între 1922-1925 și 1934-1948. Valer Literat a fost marele organizator și fondator al Muzeului Țării Oltului din Făgăraș care a devenit mai apoi, după decesul său din 19 decembrie 1975 de la Iași, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. A fost deținut politic în timpul regimului comunist în perioada 1951-1953 la închisorile de la Ocnele Mari și Codlea.[4][5][3]

Lucrări publicate

Valer Literat a publicat o serie de lucrări după cum urmează:[3]

  • Două biserici din Țara Oltului, în ACMIT II, 1926-1928 Cluj, 1929, p. 228-241 (și extras)
  • Biserici din Țara Oltului "de pe Ardeal" zugrăvite de o familie de pictori, in ACMIT, IV, Cluj, 1935, p. 1- 54 (și extras)
  • Din Țara Oltului, Brașov, 1938,43 p. (extras din rev. "Țara Bârsei")
  • "Vizite" calvinești la preoții români din Țara Făgărașului, 1936-1938.
  • Un dar a lui Constantin Brâncoveanul la Făgăraș, in AIINC, VII, 1936-1938, p. 582-620 (și extras, în colaborare cu M. Jaray)
  • Orașul și Țara Făgărașului, Cetatea Făgărașului, Făgăraș, 1943, 93 p. (în colaborare cu Pr. Moise Ionașcu)
  • Din trecutul Bisericii românești din veacul al XVII-lea, în RT, an. XXXIII, 1943, nr. 1 -2, p. 28 - 40
  • Bisericile, mănăstirile de la Sâmbăta de Sus și Slujitorii lor, în MA, an. XX, 1975, nr. 1 p. 29-53; diferite articole în periodicele timpului.
  • Biserici Vechi Românești din Țara Oltului, Editura Dacia, Cluj Napoca 1996, 280 p., nenumărate planșete.

Note

  1. ^ Instrumente digitale pentru studierea totalitarismului 
  2. ^ Dicționarul Teologilor Români 
  3. ^ a b c faculty.go.ro: Dicționarul Teologilor Români - Valer Literat[nefuncțională – arhivă] - accesat 25 aprilie 2022
  4. ^ Manea, P., 153; Ionițoiu, V., V, 364; Ștefănescu, E., 199
  5. ^ Instrumente digitale pentru combaterea totalitarismului[nefuncțională – arhivă]

Legături externe

 Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!