A studiat economia la Blaj. A profesat ca bancher, ajungând la 1918 să fie directorul băncii Corvineana, bancă românească înființată în 1895 în Hunedoara.[2]
În privința familiei sale, soția sa a murit de tânără, de cancer. Împreună au avut patru băieți: Mircea Virgil, Tiberiu și Valer. Cel din urmă, dat fiind faptul că purta același nume ca tatăl său, avea să fie arestat undeva între 1947-1950, fiind confundat cu părintele său, a fost închis pentru activitatea dusă de tatăl său. A fost eliberat când a ajuns în fața completului de judecată, când s-a observat eroarea făcută.[2]
A decedat înainte de incidentul cu fiul său mai mic, Valer, în Hunedoara, unde a și fost îngropat.[2]
Activitatea politică
Odată cu constituirea Consiliului Național Român pe 2/5 noiembrie 1918, Valer Bejan a devenit membru al Comitetului Executiv al acestuia. În această calitate a participat în 25 noiembrie1918 la acțiunea de înlocuire a primarului Ștefan Imre și predarea oficiului Primăriei lui Teofil Tulea, în prezența altor membri ai Consiliului.[2]
Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7