Secolele următoare va aparține familiei Bánffy, care inalță aici, in anii 1664–1669, un castel impozant, fiind reședința de odihnă a Sigismund Rákóczi. Castelul are statut de monument istoric.
Numele satului În limba maghiară arată faptul că în sat locuiau într-o perioadă armeni, aceștia cel mai probabil au fost asimilați de populația locală.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urmeniș se ridică la 1.949 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.280 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,33%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,41%) și maghiari (2,57%). Pentru 1,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,22%), dar există și minorități de greco-catolici (5,49%), reformați (2,87%) și baptiști (1,8%). Pentru 1,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Componența etnică a satului Urmeniș (1910)
Români (76,84%)
Maghiari (23,16%)
Populație istorică
La recensământul din 1910 satul avea 1401 de locuitori, dintre care: 1042 români, 314 maghiari, iar 45 nu și-au declarat etnia.