Pentru un jurnalist și om politic din Republica Moldova, vedeți Tudor Gheorghe Țopa.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Intre anii 1946-1948 a fost student la Facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti. Dupa Reforma invatamantului din 1948, s-a transferat la Facultatea de Pedagogie si Psihologie a Universității din București pe care a terminat-o in 1950. Licenta a obtinut-o in 1953. A fost curator la primele expoziții retrospective Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Dumitru Ghiață (între 1955-1956), bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat și Biblioteca Centrală Universitară (1957-1962), apoi cercetător științific la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice.
A debutat cu proză în revista „Luceafărul” în anul 1968, la patruzeci de ani, și a fost membru al „Școlii de la Târgoviște”, din care mai făceau parte Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și Radu Petrescu.
Distinctii : Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania - 1985 - pentru romanul " Punte ".
Cărți publicate
Încercarea scriitorului (Editura Cartea Românească, 1975, ed. a II-a, Editura Paralela 45, 2001);
Punte (Editura Cartea Românească, 1985, ed. a II-a, Editura Paralela 45, 2002).
Traduceri
Boris Bednii, Fetele, traducere în colaborare cu S. Alterescu, București, 1963;
Serghei Krutilin, Amintiri din Lipiaghi, traducere în colaborare cu Maria Roth, București, 1965;
H. Taine, Pictura Renasterii în Italia și alte scrieri despre artă, traducere și prefață, București, 1968;
Alexandr Ceakovski, Logodnica, roman, traducere în colaborare cu R. Vasilescu-Albu, București, 1969;
Stendhal, Roma. Neapole. Florența, traducere și prefață, București, 1970;
H. Focillon, Anul o mie (Studiu istoric), în românește de Tudor Țopa, București, 1971;
H. Taine, Filosofia artei, traducere și postfață de Tudor Țopa, introducere de S. Iosifescu, București, 1973.
