Vitaminele E pot fi tocoferoli sau tocotrienoli, ambele clase având un nucleu croman de care se leagă o grupă hidroxil. Aceasta este implicată în procese redox, reducând radicalii liberi. Catena alifatică lungă permite penetrarea membranelor celulare. Spre deosebire de tocoferoli, tocotrienolii prezintă legături duble în această catenă.[1] Formele posibile sunt α (alfa), β (beta), γ (gama) și δ (delta), acestea fiind determinate de poziția grupelor metil pe nucleul croman:
Forma
Structura
alfa-tocotrienol
beta-tocotrienol
gama-tocotrienol
delta-tocotrienol
Note
^ abKamal-Eldin A, Appelqvist LA (iulie 1996). „The chemistry and antioxidant properties of tocopherols and tocotrienols”. Lipids. 31 (7): 671–701. doi:10.1007/BF02522884. PMID8827691.
^Clarke MW, Burnett JR, Croft KD (). „Vitamin E in human health and disease”. Critical Reviews in Clinical Laboratory Sciences. 45 (5): 417–50. doi:10.1080/10408360802118625. PMID18712629.