PROFILPELAJAR.COM

Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Konstantinov.

Date personale
Tihon Konstantinov

Născut	13/25 august 1898 Horoșe, Ținutul Slavianoserbsk, Gubernia Ekaterinoslav, Imperiul Rus
Decedat	20 ianuarie 1957 (58 de ani) Chișinău, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	om de stat politician
deputat Verhovnogo Soveta USSR
În funcție 1938 – 1940
Membru al Sovietului Suprem al URSS

Premii	Ordinul Lenin (7 februarie 1939) Ordinul Steagul Roșu
Partid politic	PCUS
Modifică date / text

Tihon Konstantinov (în rusă Тихон Антонович Константинов; n. 13/25 august 1898, Horoșe, Ținutul Slavianoserbsk, Gubernia Ekaterinoslav, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie 1957, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un om politic sovietic moldovean, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului al RSSA Moldovenești (1940-1945).

Biografie

Tihon Konstantinov s-a născut la data de 1/13 august 1898 în satul Horoșem din regiunea Ekaterinoslav (Rusia). În anul 1924 a devenit membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS).

În perioada 18 iunie 1938 - 25 ianuarie 1949 a fost membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Ucraina. În iulie 1938 este numit în funcția de președinte al Comitetului Executiv Central al RSSA Moldovenești, cu sediul la Tiraspol, deținând această funcție până la 28 iunie 1940.

După anexarea Basarabiei de către URSS, în perioada 2 august 1940 - 17 aprilie 1945 a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului al RSSA Moldovenești.

În august 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, conducerea RSS Moldovenești (secretarul Comitetului regional al PCUS, Piotr Borodin, președintele Sovietului Comisarilor Poporului Tihon Konstantinov și Președintele Prezidiului Sovietului Suprem, Fedor Brovko) a propus ca frontiera de sud a RSS Moldovenești să fie demarcată cu includerea în componența Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a județului Akerman, toate cu o populație majoritară moldovenească.^[1] Din păcate, Stalin nu a ținut cont de argumentația lor.

La data de 18 martie 1941, în urma unei decizii a Sovietului Comisarilor Poporului al R.S.S.M., semnate de Konstantinov, a fost confiscată tâmplăria, cu tot utilajul, ce aparținea Mănăstirii Căpriana. De asemenea, grădina fostei Case Duhovnicești din Chișinău a fost transmisă tinerilor naturaliști de la Palatul Pionierilor.^[2]

În martie 1944, după reocuparea Basarabiei de către Armata roșie, Comitetul comisarilor poporului al R.S.S.M. condus de către Tihon Konstantinov a revenit în Basarabia și s-a stabilit temporar la Soroca, cu scopul de a administra pământurile românești recucerite de URSS.

Tihon Konstantinov a încetat din viață în anul 1957.

Note

^ Timpul, 8 august 2007 - Ce le vom lăsa urmașilor?
^ A.N.R.M, F. 691, inv.1, d. 47, f. 12 , F. 2848, inv.11, d. 9, f. 153

Predecesor: N.P. Streshniy	Președintele Comitetului Executiv Central al RSSA Moldovenească iulie 1938 – 28 iunie 1940	Succesor: Fedor Brovko
Predecesor: Fedor Brovko	Președintele Sovietului Comisarilor Poporului din RSSA Moldovenească 2 august 1940 – 17 aprilie 1945	Succesor: Nicolae Coval