Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean).

Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.

Subcarpații sunt formați prin cutarea/încrețirea scoarței în timpul orogenezei alpine. Regiunea subcarpatică este caracterizată de o mare mobilitate tectonică, în prezent, fiind pusă în evidență printr-o accentuată sensibilitate seismică.

• Roci sedimentare cutate și ridicate neuniform: argile, gresii, marne, nisipuri, pietrișuri.

Altitudinea subcarpaților variază de la 200 m, depășind 1000 m înălțime, în punctele maxime.

Altitudinile maxime:

- 1018 m în Măgura Mațau

- 1217 m în Dealul Chiciora

• Subcarpații Moldovei: Climat temperat-continental cu influențe scandinavo-baltice.
• Subcarpații de Curbură: Climat temperat-continental cu influențe de ariditate.
• Subcarpații Getici: Climat temperat-continental cu influențe de tranziție și submediteraneene.

Predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.

• resurse de subsol: petrol, gaze naturale, cărbuni, sare
• resurse de sol: cultura de vii, livezi de pomi fructiferi, culturi cerealiere

În funcție de poziția față de arcul carpatic și de particularitățile geomorfologice, Subcarpații se împart în trei diviziuni:

• Subcarpații Orientali:

- Subcarpații Moldovei

- Subcarpații de Curbură

- Subcarpații Prahovei

• Subcarpații Getici:

- Muscelele Getice (Muscelele Argeșului)

- Subcarpații Vâlcii

- Subcarpații Jiului

• Subcarpații Interni cuprind sectoarele:

- Bistrița - Homoroade

- Hârtibaciu - Ocna Mureș

- Turda - Beclean