PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Stela Huțan Palade

Născută	27 martie 1921 Gura Humorului, România
Decedată	15 august 2010 (89 de ani) București, România
Frați și surori	Viorica Elena Huțan
Cetățenie	România
Ocupație	aviatoare
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Stela Huțan Palade (n. 14/27 martie 1921, Gura Humorului – d. 15 august 2010, București)^[1] a fost cea mai tânără aviatoare română care a făcut parte din Escadrila Albă (Escadrila 108 Transport Ușor), campania 1943 - Crimeea, cu avioane pilotate exclusiv de femei, care transportau răniții de pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.^[2]

Biografie

A fost sora Vioricăi Elena Huțan, prima femeie însoțitoare de bord din România.

A absolvit liceul la Cernăuți și s-a înscris la universitate în același oraș.

în anul 1940 s-a mutat cu familia la București. Fiind orfană de tată din anul 1930, iar mama fiind pensionară cu patru copii, a decis să-și susțină familia angajându-se la Societatea Franco-Română deoarece cunoștea bine limbile franceză și germană.^[3] În paralel cu noul loc de muncă și încurajată de fratele ei, s-a înscris la școala de planorism și aviație. La vârsta de 19 ani a avut primul contact cu un aerodrom.

În 1941 a obținut brevetul de planorist și s-a înscris la cursurile teoretice pentru zborul cu motor, la Politehnica din București.^[4]

În 1942 a luat cursuri de pilot la Roșiorii de Vede, obținând brevetul de pilot civil. La scurt timp și-a reconfigurat brevetul civil în brevet militar în cadrul Școlii Militare Ziliștea-Buzău (actuala Școală Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia“, Boboc).^[3]

A fost căsătorită cu căpitanul Palade Petre.

Activitate

Având doar 20 de ani, își dorea să facă parte din escadrila de avioane formată din femei-pilot în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. În urma demisionării unei colege a avut această oportunitate.

Pe data de 8 iulie 1943, cinci aviatoare, printre care și Viorica Huțan, au făcut parte din Escadrila 108 care s-a deplasat pe aerodromul Simferopol-Crimeea. Aici a ajutat la transportul răniților de pe frontul din Kuban la Simferopol, transferând într-un timp relativ scurt peste 200 de grav răniți. În perioada războiului a participat la multe misiuni de recunoaștere printre care:

13 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Sarabuz - Simferopol;
14 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Kerci - Simferopol;
19 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Kerci - Simferopol;^[4]

În martie 1944 a primit repartiție la Târgu Jiu.^[3]

În 1949 a obținut brevetul de instructor de zbor și a continuat să se antreneze până în 1953 obținându-și licența de zbor.^[1]

A lucrat ca funcționar la Societatea de Telefon din București, ulterior la Ministerului Poștei și Telecomunicațiilor, unde a lucrat 32 de ani, încheindu-și carierea la Serviciul Relații Internaționale.^[3]

După pensionare a colaborat voluntar la Federația Aeronautică Română și la Aeroclubul Aviației unde a fost aleasă ca reprezentantă a aviatoarelor române în retragere.

Împreună cu Elena Șenchea-Popescu a inițiat multe activități printre care:

găsirea mormântului primei aviatoare române Elena Caragiani în Cimitirul Bellu și amplasarea unei elice cu fotografia acesteia ca simbol funerar;
a ajutat la concesionarea permanentă, cu acte legale, a mormintelor primelor patru aviatoare române (Maria Adam, Jana Iliescu, Maria Voitec și Victoria Comșa) căzute cu monoplanul^[5], împreună cu instructorul lor Nicolae Evghenovici, înhumate în cimitirul Ghencea Militar, de unde au fost preluate osemintele și băgate într-un osuar;
a înființat o bibliotecă aviatică la Liga Aeriană din București;

Prin Liga Aeriană a intervenit la primăria București, la serviciul de Arhitectură și Sistematizare, pentru ca două străzi din cartierul Aviatorilor să poarte numele Elenei Caragiani, prima pilot-aviator român și respectiv al Smarandei Brăescu, prima parașutistă română de renume mondial.

A ținut legătura cu Federația Aeronautică Internațională din Paris și personal a făcut prezentări în școli pentru promovarea aviației române și mai ales a celei feminine.^[3]

Note

^ ^a ^b Marcu, George (2017). Femei de seama din Romania. Meronia. p. 240.
^ Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 384.
^ ^a ^b ^c ^d ^e „Dicționar de personalități-Aviatori”.
^ ^a ^b Dana și Răzvan Mateescu. „Stela Huțan, pilot de avion în cel de-al Doilea Război Mondial”.
^ Gheorghiu, Constantin C. Îndrăgostitele aerului. Dacia. p. 192.

Bibliografie

George Marcu, Femei de seama din Romania. De ieri și de azi, Editura Meronia, 2017
Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011