Sandrine Bonnaire

Sandrine Bonnaire

Actrița în 2003 la turnarea filmului Gâtul girafei.
Date personale
Născută (57 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Gannat, Auvergne, Franța Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGuillaume Laurant[*]​ (din ) Modificați la Wikidata
CetățenieFranţa Franța
Ocupațieactriță de teatru
actriță de film
regizor de film
scenarist
Limbi vorbitelimba franceză[7][8] Modificați la Wikidata
Ani de activitate1982–present
Alte premii
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]​ (2013)[1]
César pentru cea mai promițătoare actriță (1984) pentru À nos amours[*][[À nos amours |​]]
César pentru cea mai bună actriță (1986) pentru Sans toit ni loi[*][[Sans toit ni loi |​]] Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sandrine Bonnaire (n. , Gannat, Auvergne, Franța) este o actriță, regizoare și scenaristă franceză. A primit premiul César pentru cea mai promițătoare actriță în 1984, în 1986 a câștigat César pentru cea mai bună actriță pentru rolul din Fără acoperiș și fără lege și, în 1995, Cupa Volpi pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Veneția pentru filmul Ceremonia (1995).

Biografie

Bonnaire s-a născut într-o familie de muncitori, al șaptelea din unsprezece copii. Nu a urmat niciodată școala de teatru. Cariera ei a început la vârsta de 16 ani când Maurice Pialat a semnat-o pentru Pentru iubirile noastre în 1983. Bonnaire a jucat rolul unei adolescente care are primele experiențe sexuale. În 1984 a primit premiul César la categoria cea mai promițătoare actriță.

A ajuns la succesul internațional în 1985 în filmul Fără acoperiș și fără lege de Agnès Varda. În film, ea a jucat o vagaboandă cu un suflet pur care se lasă prinsă în violența de zi cu zi și eșuează fizic și moral. Pentru aceasta a fost onorată cu un César, de data aceasta la categoria Cea mai bună actriță. Acesta a fost urmat de Insolitul caz al domnului Hire (1989) de Patrice Leconte și alte lucrări cu Jacques Doillon și Claude Sautet.

Într-o adaptare cinematografică în două părți a lui Jacques Rivette intitulată Ioana fecioara (1993), ea a jucat rolul eroinei din titlu. A oferit o interacțiune cu Isabelle Huppert în satira socială Ceremonia a lui Claude Chabrol din 1995; Duo-ul a primit împreună premiul pentru actor Cupa Volpi la cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția pentru interpretarea lor.

În 2008, Bonnaire a fost numită în juriul competiției de la a 58-a Ediție a Berlinalei. Cu toate acestea, deoarece nu a putut rămâne la Berlin pe toată durata festivalului, a trebuit să renunțe la numirea ei în ziua în care a început festivalul. Totuși Bonnaire și-a prezentat prima lucrare de regizor la Berlinale: documentarul Numele ei este Sabine, al cărui temă este autismul sorei sale. În 2010 a fost realizat filmul Je t' souhaite au revoir, în care Bonnaire a jucat rolul unei persoane autiste. Ea însăși a scris scenariul iar filmul a fost regizat de Guillaume Laurent.[9] În 2009 a fost numită în juriul competiției la cea de-a 66-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția.

În 2016, a realizat un portret cinematografic pentru televiziune al muzicienei și actriței Marianne Faithfull, intitulat Floare de suflet (titlul original: Fleur d'âme), care la Festivalul Internațional de Programe Audiovizuale (FIPA) în Biarritz în 2018, a câștigat FIPA d’or („Golden FIPA”).[10]

Sandrine Bonnaire este căsătorită cu actorul și scenaristul Guillaume Laurant din 29 martie 2003, cu care are o fiică. Ea mai are o fiică cu actorul William Hurt.

Filmografie selectivă

Actriță de film

Sandrine Bonnaire la festivalul de la Cannes 2000
Sandrine Bonnaire în 2001.
Sandrine Bonnaire la al 66-lea Festival de film de la Veneția (2009)

Regizor

Distincții (selecție)

Note

  1. ^ http://www.culture.gouv.fr/Nous-connaitre/Organisation/Conseil-de-l-Ordre-des-Arts-et-des-Lettres/Arretes-de-Nominations-dans-l-ordre-des-Arts-et-des-Lettres/Nomination-dans-l-ordre-des-Arts-et-des-Lettres-janvier-2013, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Sandrine Bonnaire, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ Sandrine Bonnaire, Roglo 
  4. ^ „Sandrine Bonnaire”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Sandrine Bonnaire, GeneaStar 
  6. ^ Sandrine Bonnaire, Filmportal.de, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ « Elle s'appelle Sabine », France 3.fr.
  10. ^ „Palmarès du 31e FIPA”. fipa.tv (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Ce que le temps a donné à l'homme”. .
  12. ^ „Braunschweig International Film Festival: Die Europa” (în germană). Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

v • d • m
Premiile César pentru cea mai bună actriță
v • d • m
Premiul Cupa Volpi pentru cea mai bună actriță
Anii 1930
Anii 1940
Anii 1950
Anii 1960
Anii 1970
Nu s-au decernat premii
Anii 1980
Anii 1990
Anii 2000
Anii 2010
Anii 2020