Reghina Apostolova s-a născut în regiunea Irkutsk din Siberia, părinții săi fiind victime ale represiunilor staliniste. Familia s-a întors la Chișinău când Reghina avea 4 ani.[2]
În anii 1969-1975, Reghina Apostolova a studiat la Institutul Pedagogic de Stat „Taras Șevcenco” din Tiraspol, ca urmare devenind profesoară de geografie. Între 1968 și 1972 ea era pionier-consilier la Școala medie rusă nr. 14 din Chișinău, astăzi Liceul teoretic „Natalia Gheorghiu”.[3]
Carieră
Începând cu anul școlar 1972-1972, Apostolova a lucrat ca profesoară de geografie la Școala medie rusă nr. 14 din Chișinău. De la 7 decembrie 1981, a deținut funcția de director adjunct al aceleiași școli, iar de la 8 iulie 1985 până la 20 februarie 2007 a fost directoarea Școlii medii ruse nr. 14 din Chișinău, devenite Liceul teoretic „Natalia Gheorghiu”. După o scurtă pauză, a revenit la liceu la 5 octombrie 2007 și a continuat să predea geografia, până la 1 iulie 2015.[3]
În 2015 s-a alăturat echipei lui Ilan Șor și a devenit, la 7 iulie, viceprimar al orașului Orhei pe probleme de construcții și infrastructură.[3] În 2017, a aderat oficial la Partidul „ȘOR” și a fost aleasă președinte al Organizației de Veterani a formațiunii.[4]
La alegerile locale din 2018, Apostolova a candidat din partea Partidului ȘOR la funcția de primar al municipiului Chișinău, însă nu a mai ajuns pe buletinele de vot, fiind eliminată din cursă după ce instanța de judecată a constatat că campania sa electorală a fost finanțată din surse externe, ceea ce nu este permis de lege.[4] La alegerile parlamentare din 2019, a concurat atât pe listele de partid („ȘOR”), cât și pe circumscripția nr. 28 Chișinău (sectorul Rîșcani). Nu a câștigat mandatul de circumscripție, în schimb a devenit deputat în parlament datorită poziției sale în liste.[4]
Presupuse legături cu frauda bancară din 2012-2014
Conform RISE Moldova, numele Reghinei Apostolova a apărut în raportul companiei internaționale de audit Kroll, făcut prin analiza circumstanțelor furtului miliardului din 2012-2014. Raportul atesta că Apostolova era proprietara unui pachet de 4,75% de acțiuni la Unibank, una dintre cele trei bănci implicate în frauda bancară de 13,7 miliarde de lei.[4]
La 16 septembrie 2019, procurorul general interimar a cerut în sala Parlamentului ridicarea imunității parlamentare a Reghinei Apostolova și Marinei Tauber. Cele două au fost reținute la scurt timp de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind acuzate de implicare în „Jaful secolului”.[4] Reghina Apostolova susține că nu este vinovată.[5] A fost plasată sub control judiciar.[6] În timpul audierilor, deputata s-a simțit rău și a fost internată la spital, unde s-a stabilit că a suferit un accident vascular cerebral.[7] Atât Apostolova, cât și Tauber au fost scoase de sub urmărirea penală în octombrie 2020.[8]
