Râpa mai este numită de localnici și „Râpa Boierescu”. Partea inferioară este alcătuită din grohotiș. Acesta este acoperit de un strat de argile ponțiene, deasupra căruia a fost descoperit un depozit de cărbune cu cristale de sulf. Urmează aluviuni fără reminiscențe de faună, după care cca 2 m de argile de Etulia și, la suprafață, o secțiune de loessuri de culoare gălbuie, care atinge 6 m în grosime.[2]
Statut de protecție
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.[2] Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din 1998, Întreprinderea Agricolă „Taraclia de Salcie”,[1] dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei satului Tartaul de Salcie.[2]
Monumentul geologo-paleontologic, deși este slab cercetat, are însemnătate științifică regională și valoare instructivă și cognitivă.[2]
Conform situației din anul 2016, aria protejată nu are un panou informativ, iar hotarele ei nu sunt concretizate, astfel situl nu este delimitat în niciun fel. Este recomandată continuarea cercetărilor.[2]
Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Știința. p. 91. ISBN978-9975-85-058-2.
.jpg)
