Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Raionul Ialoveni a fost format prin decretul nr. 1495-IX al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 25 martie1977, cu denumirea inițială raionul Kutuzov. La formare, în componența raionului au fost incluse aproximativ în proporții egale părți din teritoriile raioanelor Kotovsk, Anenii Noi și Strășeni.
În 1988 denumirea raionului a fost schimbată în forma inițială, istorică și cea actuală – raionul Ialoveni. Între anii 1999-2003 raionul a făcut parte din județul Chișinău. Prin Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care a presupus reîntoarcerea la forma de organizare teritorială de „raioane”, raionul Ialoveni și-a căpătat forma și statutul actual.
Geografie
Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de capitala Chișinău. O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află pe Podișul Moldovei Centrale.
Suprafața raionului constituie 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil – 33.431,35 ha; livezi – 3.727,40 ha; vii – 7.941,69 ha; fânețe – 31,00 ha; pășuni – 7.309,94 ha; plantații forestiere – 14.302,46 ha; pârloagă – 212,63 ha; ape – 2.563,10 ha, alte terenuri – 8.629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km drumuri naționale.
Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului Nistru – Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește.
Climă și sol
Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și lungi, cu temperatura medie a lunii iulie de +22 °C și ierni blânde, cu temperaturi medie în ianuarie de –7 °C. Vara este călduroasă și îndelungată, cu temperatura medie a lunii iulie +22 °C, iarna este blândă, cu temperatura medie în luna ianuarie de –7 °C.
În structura sa solul raionului conține cantități considerabile de humus deosebit de bogat. În comuna Mileștii Mici se află o mină de piatră, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcție. Stolnele rămase de la extragerea pietrei sunt folosite în industria vinicolă.
Numărul de locuitori ai raionului constituie cca. 98.000 persoane: populație urbană – 15.000, populație rurală - 83.000; densitatea populației este 124 per km2. Din populația totală, 48.000 sunt bărbați și 50.000 femei. Ponderea bărbaților în populația rurală constituie 49,31%, cu 0,81% mai mult decît cea urbană, iar a femeilor este predominantă în sectorul urban și constituie 51,5 %, cu 0,99 % mai mult față de cea rurală. 49,8 mii persoane sunt locuitori apți de muncă, dintre care 47,9 mii persoane economic active.
În domeniul cultural activează 61 de instituții, printre acestea: Palatul raional de cultură, 23 de case și cămine culturale, 35 de biblioteci publice, 2 instituții de învățămînt artistic, 1 muzeu raional și 4 muzee obștești.
Manifestări culturale organizate în raion sunt concursuri al cântecului patriotic „Cîntăm eroii neamului”, festivalul sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă „V-am ura și-am tot ura”, concursul desenelor „Lumină din lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice: „Izvoraș” (Horești), „Haiducii” (Costești), „Oleandra” (Țipala), „Viișoara” (Mileștii Mici), „Opincuța” (Zîmbreni), ansamblul de dans „Enigma” (Ialoveni) și ansamblul „Edict”.
Muzee
În raion funcționează 5 muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 de obiecte de artă decorativă, 480 de obiecte arheologice, 1.276 de obiecte din domeniul etnografic etc.
Economie
Industria alimentară
În raion funcționează câteva secții de prelucrare a producției agricole. Se produc mezeluri, conserve din legume, carne, uleiuri vegetale, paste făinoase, bere, crupe ș.a.
Industria vinicolă
Cea mai dezvoltată în raion este industria vinificației, reprezentată prin 12 fabrici. Volumul anual global al producției echivalează cu circa 200 milioane lei. Cea mai mare fabrică este combinatul „Mileștii Mici”, care include un oraș vinicol subteran cu o lungime totală de 200 km și a fost inclusă în Cartea recordurilor Guiness. S.A. „Vinăria-Bardar” este specializată în producerea divinurilor (coniacurilor), iar fabrica de profil „Vinuri-Ialoveni” în vinurile de tip „heres”.
Industria ușoară
Industria textilă și de tricotaje este reprezentată de câteva întreprinderi din Ialoveni și Ulmu.
Administrație și politică
Președintele raionului Ialoveni este Natalia Eremia, aleasă la 4 decembrie 2023.[2]
Componența Consiliului Raional Ialoveni (33 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[10] este următoarea:
Teodor Neaga (1878-1941), om politic, membru al Sfatului Țării
Nicolae Bivol (1882-1940), politician, deputat în Sfatul Țării din partea proletariatului organizat din Basarabia, primar al Chișinăului între 1923-1924 și 1925-1926 și redactor al săptămânalului „Viața noastră”
Petre Ștefănucă (1906-1942), savant, etnograf, folclorist, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog, director al Institutului Social din Basarabia
Andrei Vartic (1948-2009), fizician (USM, 1971), scriitor, publicist, orator, cercetător al vechilor culturi carpato-dunărene, regizor de teatru și film, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova 1990-1993
_-_panoramio.jpg)
.jpg)
.svg)
