Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Prepuțul clitorisului
Prepuțul clitorisului, evidențiat prin line punctată
Prepuțul clitorisului (lat. Praeputium clitoridis) (capișon, glugă) este o membrană tegumentară care acoperă glandul clitorisului, formată prin unirea ramurilor anterioare ale labiilor mici. De regulă, nu există simetrie bilaterală la nivelul prepuțului, bifurcările labiilor având un grad diferit de dezvoltare și extensiune.[1][2]
Prepuțul reprezintă un pliu al pielii labiilor mici care acoperă corpul clitoridian și până la 2/3 din lungimea glandului. Poate să prezinte diferite forme și dimensiuni. Cel mai des, prepuțul are aspectul unei glugi rotunjite, de forma unei arce. Însă se întâlnesc și cazuri când prepuțul este redus doar baza glandului clitoridian sau îl acoperă în întregime. Pielea prepuțului poate fi netedă, rugoasă sau cutată, manifestând variații individuale sau în funcție de vârsta femeii. Prepuțul este bogat în glande sebacee, ce elimină smegmă.
Între prepuț și gland se formează o mică cavitate – camera prepuțială. La unele femei, la marginea inferioară a camerei se află o îngustare a glandului, asemănătoare cu șanțul balano–prepuțial de sub coroanaglandului penian.
Suprafața externă a prepuțului reprezintă un epiteliu scuamos cheratinizat. La fete, suprafața internă este acoperită de un epiteliu mucos, cu timpul, la femeile adulte este înlocuit epiteliu scuamos necheratinizat.
Funcția prepuțului constituie protecția glandului clitorisului – una din cele mai sensibile zone ale corpului feminin.
Prepuțul prezintă mobilitate, în timpul excitației sexuale poate să se retragă exteriorizând gland clitorisului. Dar, odată cu creșterea excitației glandul se retrage sub prepuț, spre muntele pubian, pentru a preveni iritația sa.
Di Marino, Vincent; Lepiadi, Hubert. Anatomic Study of the Clitoris and the Bulbo-Clitoral Organ. Heidelberg: Springer, 2014. 152 p. ISBN 978-3-319-04893-2 DOI 10.1007/978-3-319-04894-9
* din punct de vedere embriologic, sânii se includ în componentele tegumentului; din punct de vedere funcțional sunt influențați de fiziologia organele genitale și reglați de hormonii sexuali. Vezi și: Obstetrică·Ginecologie