Premiul pentru regie al Festivalului Internațional de Film de la Bratislava (2010); Filmul a fost primit cu entuziasm la Festivalul Internațional al Filmului de la Bratislava. Premiul Publicului și Premiul pentru imagine a fost acordat operatorului Liviu Marghidan, la Festivalul B-EST, de la București, în 2010.
Filmul „Portretul luptătorului la tinerețe” este prima parte a trilogiei „Aproape liniște”, pe care regizorul Constantin Popescu are de gând să o realizeze. Celelalte două pelicule din trilogie se vor referi la activitatea Elisabetei Rizea, respectiv la activitatea fraților Petre și Toma Arnăuțoiu din Muscel.
Sinopsis
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, România a fost ocupată de Armata Roșie și a căzut sub dictatură comunistă. Teroarea, instaurată în România devenită o imensă închisoare, era unica regulă. Dictatorii comuniști se ghidau după lozinca stalinistă: «Cine nu este cu noi, este împotriva noastră». Sute de mii de cetățeni români, din toate categoriile sociale, care se opuneau instaurării comunismului și ocupației armatei sovietice, au fost arestați, întemnițați, torturați, deportați ori uciși. În aceste condiții, grupuri de oameni, din diferite părți ale țării, au hotărât să se opună regimului comunist, cu arma în mână, în așteptarea unei ipotetice intervenții armate a puterilor democratice din Occident. Unul dintre aceste grupuri era condus de tânărul student la agronomie și la științe economice, Ion Gavrilă Ogoranu, originar din satul Gura Văii[2], de lângă Făgăraș, absolvent al unei școli militare de ofițeri. Grupul format din vreo treizeci de tineri (elevi din ultimul an de liceu, muncitori, studenți, intelectuali), a reușit să reziste pe versantul nordic al Munților Făgăraș, până în a doua jumătate a anilor 1950.
Februarie 2010: Festivalul Internațional al Filmului de la Berlin (Berlinale).
Festivalul Internațional al Filmului B-EST, de la București. Aici, filmul a primit Premiul publicului, iar operatorul Liviu Marghidan a obținut Premiul pentru imagine.
Festivalul Internațional de Film Transilvania[4], Cluj-Napoca, 4 iunie 2010, Cinema Republica (orele 16)
Noiembrie 2010: Festivalul Internațional al Filmului de la Bratislava (Slovacia). Filmul a fost primit cu entuziasm.[5] Aici, regizorul Constantin Popescu a obținut Premiul pentru cea mai bună regie.
Festivalul Internațional al Filmului de la Londra[6] (2010)
Festivalul Internațional al Filmului de la Torino (26 noiembrie – 4 decembrie 2010).
Controverse
Prezentarea și premierea filmului la Festivalul Internațional al Filmului de la Berlin (2010) au provocat proteste ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, pe motiv că Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006) ar fi fost membru al Gărzii de Fier.[7][8] În film nu apare această latură controversată a personajului.
Bibliografie
Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol. I, Editura Marineasa - Timișoara, 1995;
Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol. II, Editura Marineasa - Timișoara, 1996;
Ion Gavrilă Ogoranu, Lucia Baki Nicoară, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol. III, Editura Marineasa - Timișoara, 1999;
Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol. IV, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2004;
