Vezi și articolul:[[]]Vezi și articoleleCapul de pod de la RăscăiețișiDirecția operativă Sud-UcraineanăVezi și articolele[[{{{4}}}]],[[{{{5}}}]]și[[{{{6}}}]]Vezi și articolele[[{{{7}}}]],[[{{{8}}}]],[[{{{9}}}]]și[[{{{10}}}]]Vezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
În timpul Războiului din Transnistria podul a fost minat[5] și traseul peste pod a fost blocat de elemente de beton armat.[6] În toiul acțiunilor militare, un grup de deputați locali, raionali și din Parlamentul Republicii Moldova, din raioanele Ștefan Vodă și Slobozia (de pe malurile drept și respectiv stâng ale Nistrului), s-au întâlnit pentru a iniția un dialog politic pe podul de la Răscăieți, la 5 mai 1992, în aceeași zi cu deschiderea lucrărilor unei comisii de conciliere, aflată la Tighina și la care au participat delegații ale organelor centrale ale puterii de stat din Republica Moldova și Transnistria.[7]
În condițiile disensiunilor politice existente între Guvernul Republicii Moldova și regimul de la Tiraspol de după conflictul transnistrean din 1992,[8] conducătorii administrațiilor locale de stat din localitățile învecinate situate de o parte și de alta a Nistrului, din raioanele Ștefan Vodă și Slobozia, au inițiat în 1996, pe plan local un dialog, cu scopul de a găsi o rezolvare a problemele cotidiene din zonă.[9] Acest dialog a determinat ca, în 1997,[10] să fie propusă o întâlnire fizică a unor mase mari de locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului, la Răscăieți, chiar lângă podul care, a fost ales drept simbol al restabilirii legăturilor de care avea nevoie populația care suferise în urma conflictului armat de pe Nistru din vara anului 1992.[4]
La 4 octombrie 1997 această întâlnire a avut loc la podul de la Răscăieți, sub forma unei serbări populare la care a participat populația din raioanele Ștefan Vodă și Slobozia, denumită „Podul peste Nistru” și consacrată restabilirii încrederii în ce privește buna vecinătate.[4]
Aspecte economice
Între Răscăieți și Hlinaia, comunicația este asigurată de drumul regional G115 R30–Răscăieți–Hlinaia–R27.[11]
Podul peste Turunciuc
În continuarea podului de la Răscăieți, comunicația peste Nistru este asigurată de podul peste Turunciuc, de la Hlinaia.[12]
Context
Vezi și articolul:Calea ferată Cuciurgan–DnestrovscVezi și articolele[[{{{2}}}]]și[[{{{3}}}]]Vezi și articolele[[{{{4}}}]],[[{{{5}}}]]și[[{{{6}}}]]Vezi și articolele[[{{{7}}}]],[[{{{8}}}]],[[{{{9}}}]]și[[{{{10}}}]]Vezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
De aceste poduri depinde funcționarea complexului economic al satelor vecine, situate peste Nistru.[12]
Pe partea dreaptă a podului[13] ce unește cele două maluri ale Nistrului,[14] se află un post fiscal de control al Republicii Moldova.[13]
Grosu Nicolae; Poduri nistrene; Conferința „Интегрированное управление трансграничным бассейном Днестра” Платформа для сотрудничества и современные вызовы, Tiraspol, Moldova, 26-27 octombrie 2017, Ediția a VIII-a; Tiraspol; 2017; Republica Moldova; ISBN 978-9975-66-591-9
Miron, Viorel; Ștefan Vodă. Ghid turistic, Proiectul „Integrarea priorităților de conservare a biodiversității în politicile de planificare teritorială și practicile de utilizare a terenurilor din Moldova”; „Masterprint” SRL; Chișinău; 2018; ISBN 978-9975-3203-4-4