În cazul acestei treceri, conexiunea rutieră, alături de transportul de mărfuri și de pasageri sunt afectate de prezența barierelor vamale instituite de autoritățile autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene.[1]
Istoric
Legături cu raioanele Republicii Moldova din stânga Nistrului.
Podul de la Dubăsari a intrat în exploatare în anul 1965.[4]
încă din anul 1990, acesta a fost implicat în conflictul din Transnistria . Astfel, pe 2 noiembrie un detașament de voluntari transnistreni întors din Găgăuzia,[5] unde se deplasase spre a sprijini mișcarea separatistă de acolo,[6] a blocat trecerea peste Nistru în același timp, în care, în Dubăsari se desfășura un asalt al separatiștilor asupra asupra clădirilor autorităților publice (comitetul executiv raional, procuratura, judecătoria și poliția).[5] Asupra detașamentului respectiv, baricadat pe pod, a fost executat în aceeași zi un asalt în vederea degajării trecerii, de către efective ale Forțelor Ministerului de Interne al R.S.S.M., care, au acționat[7] împotriva forțelor rebele,[8] au înlăturat obstacolul și au pătruns în Dubăsari.[7]
După alegerile și referendumul din 1 decembrie 1991 din Transnistria(en)[traduceți], la data de 13 decembrie 1991 pe podul de la Dubăsari a avut loc un incident care s-a soldat cu victime omenești.[9] în timpul acestuia s-au desfășurat primele lupte dintre forțele controlate de autoritățile de la Chișinău și trupele separatiste, având loc un atac al gardiștilor din Transnistria lângă pod, atac în care și-au pierdut viața 20 de gardiști transnistreni și patru polițiști moldoveni.[10]
Vezi și articolul:Războiul din TransnistriaVezi și articolele[[{{{2}}}]]și[[{{{3}}}]]Vezi și articolele[[{{{4}}}]],[[{{{5}}}]]și[[{{{6}}}]]Vezi și articolele[[{{{7}}}]],[[{{{8}}}]],[[{{{9}}}]]și[[{{{10}}}]]Vezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
În primăvara anului 1992,[11] la 14 martie,[10] podul a fost distrus de către militarii regimului transnistrean,[11] respectiv de către geniștiibatalionului de profil din Parcani al Armatei a 14-a, alăturați la ordin separatiștilor.[12] La 4 mai 1992, în zona podului au avut loc din nou, lupte.[10] Zona acestuia a fost ulterior fortificată[13] cu cazemate de către noile autorități transnistrene.[14]
În 1997, a trecut printr-un proces de reabilitare. Cu toatea acestea, datorită uzurii și avariilor existente, în 2023 au trebuit impuse limite de viteză, de tonaj și de acces.[4]
_DSC_3492.jpg)