Petre Locusteanu (n. 1883, București - d. martie 1919) a fost un dramaturg, umorist și jurnalist român.[1] S-a sinucis în 1919.[2]
A fost angajat al Teatrului Național din Craiova. Cu toate acestea, a fost un actor fără succes ceea ce l-a împins spre o carieră de jurnalist. La Flacăra, el a fost redactor și editorialist dramaturg între 1911-1914, fiind asistat de Ion Pillat. În 1916, Locusteanu a editat propria revistă bilunară, Ziarul meu. Între 1917-1918, când Iașiul a fost capitala națională în primul război mondial, a administrat ziarul România.
Moștenirea sa ca umorist este modestă față de lucrările altor umoriști români având o calitate slabă față de cele ale altor scriitori de dinainte de primul război mondial cum ar fi I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Alexandru Cazaban sau Aurel P. Bănuț.
Opere
Note
Vezi și