PROFILPELAJAR.COM

Pasul Tihuța (Bârgău)
Pasul Tihuța
Altitudine	1.201 m
Munți	Munții Bârgău
Coordonate	47°15′59″N 25°1′12″E ({{PAGENAME}}) / 47.26639°N 25.02000°E
Țară	România
Văi	Corca Dornișoara
Ascensiune începând din	Satul Mureșenii Bârgăului, Comuna Tiha Bârgăului, Bistrița-Năsăud Satul Căsoi, Comuna Poiana Stampei, Suceava
Drum de acces	E58 DN17
Perioadă de închidere	Deschis tot timpul anului
Pasul Tihuța (România)
Modifică date / text

Pasul Tihuța (numit și Pasul Bârgău, în maghiară Borgói-hágó), este o trecătoare situată în grupa nordică a Carpaților Orientali în sud-estul Munților Bârgău, la o altitudine de 1201 m.^[1] Este situat pe drumul național DN17 (pe o porțiune suprapusă Drumului european E58)^[2] și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei.

Date geografice

Trecătoarea este situată pe culmea dintre Măgura Calului (1229) – situată la est și Muntele Piatra Fântânele (1067) situat la vest.^[1]

Cele mai apropiate stații de cale ferată se găsesc pe căile ferate secundare 502 – la Teșna și 516 la Dornișoara^[2]

Climatul este tonic, cu aer puternic ozonat.^[3]

În apropiere se găsesc – spre nord Pasul Grădinița, spre nord–est Pasul Mestecăniș, spre est Pasul Păltiniș și spre sud–est Pasul Creanga.^[2]

File de istorie

Vechiul drum comercial a fost abandonat la începutul secolului XIX^[4], șoseaua care acum trece prin pas fiind construită la inițiativa Consiliului de Război al Armatei Austro-Ungare, între 1812-1817.^[5]. În 1969 drumul a fost mai întâi betonat, apoi asfaltat.^[6]

Repere

În toamna 2013, aici a avut loc primul „Festival al Usturoiului”.^[7]

Obiective turistice de interes situate în apropiere

Tinovul Poiana Stampei
Stațiunea turistică Piatra Fântânele (1201 m). Aici se află un hotel care se vrea o copie a celui imaginat de Bram Stoker în romanul Dracula^[8], pârtii de schi, pârtii de săniuțe^[4]^[9]
Mănăstirea Piatra Fântânele, unde se află ridicată o cruce metalică de 31 m^[10] (30 m după alte surse^[4]^[11])
Lacul Colibița

În apropierea pasului, la 850-1150 m altitudine, suprapus parțial peste drumul actual spre Ciosa, există o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră.^[12] a cărei origine este controversată^[13]. Etichetat ca fiind fie o porțiune comună cu vechiul drum comercial^[4] a unui drum roman, fie un drum medieval sau grăniceresc^[13], traseul său este: Defileul Bârgaului - DN 17- Fața Prislopului - Dosul Zâmbroaiei - Culmea Tășăuleasa - Culmea Opcioara - Ilița Corchii - Iliuța Calului - Măgura Calului - DN17 - Pasul Tihuța^[12]. Stratul de piatră este distrus în mai multe zone, fie de eroziune, fie datorită folosirii ca o cale de transport forestieră.^[14] Drumul, cu o lățime de 12 m^[12], este practicabil pe toată lungimea sa, marcat și integrat circuitului turistic.^[14].

Deși este asemănător unei căi de comunicație romane (este acoperit cu piatră, are lățimea corespunzătoare, rigolă de scurgere a apelor de ploaie, borduri, trotuare și urmeazătoate regulile topografice ale amplasării drumurilor romane)^[14], totuși argumentele pentru originea lui antică sau medievală sunt insuficiente sau chiar contrarii. Este posibil ca să fi fost construit ca o cale de transport pentru piatra necesară consolidării căii de acces principale, folosită de Imperiul Habsburgic pentru acesul în Bucovina.^[15]

Nume

Sub numele de Pasul Bârgău sau Borgo Pass, a apărut pentru prima dată după construcția pe valea Bîrgăului a drumului de legătură dintre Transilvania și Bucovina, în harta elaborată ca urmare a celeia de-a treia ridicări topografice austriece (1869-1887). În literatură, această denumire se găsește în romanul Dracula al lui Bram Stoker, desemnând locul unde avocatul Jonathan Harker este așteptat de caleașca contelui, să fie dus la castelul său din Carpați.^[16] Ea este reluată ca atare în ecranizările corespondente din 1931 (cea produsă de Universal Studios și cea în limba spaniolă), ale cărții.

Vezi și

Munții Bârgău
Via Transilvanica - traseu de drumeții tematice din România, cu o lungime totală de 1.428 de kilometri, care începe la Putna, Suceava, străbate 10 județe și se termină la Drobeta Turnu‑Severin, la Podul lui Traian.

Note

^ ^a ^b Harta turistică a Munților Bârgăului, Naum Traian, accesat 2013.11.02
^ ^a ^b ^c Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
^ Povestea castelului din pasul Tihuța, Anca Rif, 27 mai 2004, Ziarul Financiar, accesat 2014.04.21
^ ^a ^b ^c ^d VIDEO FOTO România, în ținutul lui Dracula. Bistrița-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuța cel pitoresc și drumuri împărătești, 20 iulie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
^ FOTO Amenajarea drumului care leagă Transilvania de Moldova prin Pasul Tihuța, poruncită de Consiliul de Război de la Viena în 1812, 9 martie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
^ 12 iulie 2004: Tihuta - Nostradamus din Bargau, 12 iulie 2004, Viorel Ilisoi, ziarul Jurnalul Național
^ Destinație pentru weekend: Pasul Tihuța - Festivalul Usturoiului !, 06 septembrie 2013, gherlainfo.ro, accesat 2014.04.21
^ 12 iulie 2004: Tihuta - Hotelul lui Dracula de la Tihuta, 12 iulie 2004, Cristian Petru, Alexandru Nastase, ziarul Jurnalul Național
^ Zapada cu soare la Pasul Tihuta, 16 ianuarie 2005, Alex Nedea, ziarul Jurnalul Național
^ Bistrița-Năsăud: Cruce de gheață înaltă de trei metri, sfințită la Mănăstirea Piatra Fântânele - FOTO, 6 ianuarie 2013, Mediafax, accesat 2013.08.23
^ Doi săteni au prădat Mănăstirea Piatra Fântânele din zona Bistrița-Năsăud Arhivat în 5 noiembrie 2013, la Wayback Machine., 1 iulie 2010, RL Online, România liberă, accesat la 2013.08.23
^ ^a ^b ^c Drum Roman prin Pasul Tihuța Arhivat în 24 mai 2014, la Wayback Machine., accesat 2014.09.23
^ ^a ^b Ioan Bâcă (Șef de lucrari, Dr.), Facultatea de Geografia Turismului Bistrița
^ ^a ^b ^c Secretele Drumului Romanilor din Munții Bârgăului. Ce frumuseți dezvăluie vechiul drum pietruit Arhivat în 6 august 2014, la Wayback Machine., Bianca Sara, Historia, accesat 2014.09.23
^ Dr. Corneliu Gaiu: Nu există un drum al romanilor în Pasul Tihuța ! Romanii nu construiau drumuri turistice !, Florica Dura, Ziarul.BN, 17 octombrie 2013, accesat 2014.09.23
^ Bâca, Ioan & Rusu, Cristina; BORGO PASS: semnificații geografice, istorice și culturale; Ed. Argonaut; Cluj-Napoca; 2017; ISBN 978-973-109-603-2; p. 7

Bibliografie

România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Harta Munților Călimani^{[nefuncțională]}, portalul Consiliului Județean Bistrița Năsăud portalbn.ro