Cele mai apropiate căi ferate sunt 504 (secundară) Buzău - Nehoiașu (73 km) situată pe valea Buzăului și 403 (secundară) Brașov - Întorsura Buzăului (36 km)
Încă de la construirea celor două tronsoane de cale ferată de o parte și alta a pasului, au existat intenții – ajunse în stadiul de proiectare dar nematerializate, de traversare a acestuia de către o cale ferată în scopul realizării unei conexiuni cu Brăila. Promotorul inițial al acestei idei a fost Imperiul Austro-Ungar.[9]
Intrarea României în Primul Război Mondial a făcut ca trecătoarea să redevină teatru de operațiuni militare începând cu 15 august1916.[10] După succesele inițiale, Armata a II-a Română reorganizată sub comanda generalului Averescu și retrasă pe aliniamentul Carpaților a opus în august-octombrie 1916 pe Divizia a 6-a, Diviziei germane 89 comandate de generalul von Bellow.[11] Deși Pasul Buzău a fost menit unei lovituri secundare cu rolul de a fixa pe teren trupele române[12], lupte violente în zonă au continuat și după apogeul Bătăliei Treacătorilor dintre 15–28 octombrie. Schimbările repetate ale situației de o parte și de alta au mers până la cucerirea Muntelui Siriu și retragerea temporară a românilor pe dreapta râului Siriu. Ulterior zilei de 30 octombrie inițiativa a revenit din nou trupelor române, care au reluat acțiunile ofensive și la 2 noiembrie au luptat din nou de-a lungul Pasului Buzău. Epuizarea combatanților a făcut ca situația să devină staționară, până la retragerea generală impusă de înfrângerea suferită în urma Bătăliei de pe Neajlov-Argeș.[11][12].
În luptele purtate aici s-a remarcat cu prisosință locotenent-colonelul Traian Epure, comandantul Regimentului 3 Vânători din Divizia a 6-a care, a acționat energic și a apărat îndârjit linia de apărare opusă ofensivei germane de pe valea Buzăului.[11]
Obiective turistice de interes situate în apropiere
^ abcMonumentul eroilor de la Siriu județul BuzăuArhivat în , la Wayback Machine., Mircea Tînase (Dr.), Eroi si morminte: studii si comunicari sustinute la sesiunea anuala a Oficiului National pentru Cultul Eroilor, ediția a II-a' - Vol. 2, sub. red. Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (coord.: Catalin Fudulu), Ed. Alpha MDN, Buzău - București, 2008, accesat 2014.05.23
^ abPrahova în anii Primului Război Mondial, Zorilă Polin, Teză de Doctorat, Facultatea de Istorie - Universitatea din București, București, 2011, accesat 2014.05.23
