Pedro Julião / Pedro Hispano[6] s-a născut la Lisabona, între 1205 și 1220; tatăl său era medicul Julião Rebelo[7], iar mama sa Teresa Gil.
Și-a început studiile la școala catedrală din Lisabona, iar apoi a frecventat Universitatea din Paris,[8][9] unde a studiat medicina și teologia, acordând o atenție deosebită conferințelor de dialectică, de logică și, mai ales, de fizică, precum și cele privitoare la metafizica lui Aristotel. La Universitatea din Paris a fost discipol al Sfântului Albert cel Mare.
Din 1245 până în 1250Pedro Hispano a fost prezent la Siena, a predat medicina la Universitatea din Siena, unde a scris câteva opere, dintre care se distinge Summulæ Logicales care a fost, pentru universitățile europene, manualul de referință de logică aristotelică.
În 1272 a fost numit arhiepiscop al vechiului oraș Braga și al regiunii din jur, succedându-i lui Don Martinho Geraldes.
De o simplitate remarcabilă, pontiful primea în audiență atât bogați și cât și săraci.
La 20 septembrie1276 papa Ioan al XXI-lea a emis bula Licet felicis recordationis, în care se ratificau deciziile predecesorului său, papa Adrian al V-lea, privitoare la normele de desfășurare a lucrărilor conclavelor. În aceeași zi, a mai emis o bulă, îndreptată împotriva celor care luaseră parte la tulburările din timpul ultimului conciliu, adică din timpul conclavului.[12]
A încercat, fără izbândă, să-i convertească pe tătari la creștinism.
Sarcofagul papei Ioan al XXI-lea, în Catedrala din Viterbo. Se poate citi citatul: „Pedro Hispano, cel ce strălucește în douăsprezece cărți[15]”, din „Divina Comedie”, „Paradisul”, XII.
Pontificatul lui Ioan al XXI-lea a durat doar opt luni și 5 zile.[16] A fost grav rănit, în timpul studiului, într-un accident survenit în palatul papal din Viterbo, aflat în construcție, la 14 mai1277.[17] În urma acestui accident, a murit la 20 mai1277. A fost înhumat în catedrala din Viterbo. Mormântul său poate fi văzut și astăzi, pe culoarul din stânga.
Din cauza preocupărilor sale științifice (privitoare la optică și medicină) papa Ioan al XXI-lea, a fost bănuit de popor (atât în timpul vieții, cât și după moarte) de practicarea vrăjitoriei.[16] Accidentul care i-a adus moartea, survenit la palatul papal de la Viterbo, a fost considerat de către detractorii săi drept un act de justiție cerească.[12]
În 28 martie2000, printr-un aranjament special al primarului Lisabonei, João Barroso Soares[18], a fost acordat papei Ioan al XXI-lea un „mormânt de onoare” pe aleea centrală, cu aprobarea papei Ioan Paul al II-lea.
Opera
Summulæ Logicales a fost un manual de logică aristotelică, de referință, timp de peste 300 de ani, în universitățile europene, apărând în 260 de ediții și fiind tradus în greacă și ebraică;
De oculo, tratat de oftalmologie, care a cunoscut o difuzare amplă în universitățile europene; când Michelangelo s-a accidentat grav la ochi, în timpul pictării Capelei Sixtine, s-a folosit de o rețetă creată de Pedro Hispano / Pedro Julião, pentru tratament.
Thesaurus Pauperum[19](Comoara celor săraci, Cartea săracilor[16]), mic manual de tratamente, în ajutorul celor săraci; acest faimos manual a cunoscut vreo sută de ediții, fiind tradus în 12 limbi; Thesaurus pauperum
Comentarii la Pseudo-Dionisio, în domeniul teologic;
Comentarii la „Scientia libri de anima”, studii teologice;
În anul 2005, în Portugalia, cu prilejul împlinirii a 800 de ani de la nașterea papei Ioan al XXI-lea / Pedro Hispano, au fost emise trei monede comemorative [10]circulante[24], de argint / aur, fiecare având valoarea nominală de 5 euro. Tăietura monedei este zimțată.
Prima dintre monede este din argint și a fost bătută într-un tiraj de 300.000 de exemplare, la Lisabona. Are 14 g greutate și un diametru de 30 mm, iar titlulaliajului este de 500‰.
A doua monedă este tot din argint, are aceleași dimensiuni și greutate, fiind bătută într-un tiraj de 15.000 de exemplare, de calitate proof, iar titlul de 925‰. Este însoțită de un certificat de autenticitate numerotat.
Cea de-a treia monedă este din aur (916,6‰), are aceleași dimensiuni și are greutatea de 17,5 g. A fost bătută într-un număr de 7.500 de exemplare, de calitate proof. Este însoțită de un certificat de autenticitate numerotat.
Pe aversul tuturor celor trei monede, sunt gravate elemente de arhitectură (ogive, arce trilobate) ale unei catedrale, stema Portugaliei, denumirea statului european emitent: „REPUBLICA PORTUGUESA”, precum și valoarea nominală a monedei: 5 euro. Pe reversul monedei, este gravat portretul papei Ioan al XXI-lea, ținând în mâna dreaptă un sceptru, în stânga sceptrului este gravat blazonul său, iar anii 1205 și 2005 sunt gravați de-o parte și de alta a sceptrului. Pe marginea monedei, circular, este gravat textul: „JOÃO XXI PAPA + VIII CENTENARIO DE PEDRO HISPANO, MEDICO”.[25]
Precedentul papă cu numele Ioan a fost Papa Ioan al XIX-lea[26]; nu a existat niciun papă cu numele Ioan al XX-lea. Eroarea provine de la un anti-papă care își luase numele de Ioan al XX-lea.
Galerie de imagini
Papa Ioan al XXI-lea
Sigiliul papei Ioan al XXI-lea pe una dintre bulele emise de el.
Bibliografie
Maxwell-Stuart, P. G. Chronicle of the Popes: The Reign-by-Reign Record of the Papacy from St. Peter to the Present, Thames & Hudson, 2002, p. 119. ISBN 0-500-01798-0.
Edição especial do Correio da Manhã - "Os Papas - De São Pedro a João Paulo II" - Fascículo VIII, "João XXI - o único Papa português", pp. 182 - 183, ano 2005.
Dante Alighieri, La Divina Commedia, Con l'introduzione e il commento di Eugenio Camerini, Casa Editrice Sonzogno - Milano, 1938.
Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură «Viața Creștină», Cluj-Napoca, 1994. ISBN 973-96661-5-9.
Salvador Miranda, The Cardinals of the Holy Roman Church, 2010 (text on-line: [1]Arhivat în , la Wayback Machine.)
John N. D. Kelly, Grande Dizionario illustrato dei Papi, Ed. PIEMME, Casale Monferrato, 1989 ISBN 88-384-1326-6, p. 510
^Universitatea din Paris era una dintre cele mai importante și mai vechi universități medievale. Apărută în secolul al XII-lea, ea a fost recunoscută de regele Filip August, în 1200 și de papa Inocențiu al III-lea, în 1215. Universitatea a dobândit rapid un foarte mare prestigiu, îndeosebi în domeniile filosofiei și teologiei. Nu trebuie să se confunde cu Sorbona, o altă universitate prestigioasă de la Paris, apărută în secolul al XIII-lea.
^Unii istorici afirmă că ar fi studiat la Universitatea din Montpellier.
^Carol I al Siciliei, cunoscut în mod curent sub numele de Charles d'Anjou (n. 1227 - d. 1285) era fiul regelui Ludovic al VIII-le Inimă de Leu și al soției acestuia, Blanche / Blanca de Castilia. Carol de Anjou a fost frate cu Ludovic al IX-lea al Franței cunoscut, în general, ca Saint Louis / Sfântul Ludovic.
^ abÎn italiană, în original: „[...] Pietro Ispano /Lo qual giù luce in dodici libelli”. in Dante Alighieri, La Divina Commedia, Paradiso, Canto decimosecondo, p. 346.
^ abcIoan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 107.
^John N. D. Kelly, Grande Dizionario illustrato dei Papi, p. 510.
^„il metropolitano Crisostomo”, in Dante Alighieri, La Divina Commedia, Paradiso, Canto decimosecondo, p. 346.
^„[...] ed Anselmo”, in Dante Alighieri, La Divina Commedia, Paradiso, Canto decimosecondo, p. 346.
^„Io son la vita di Bonaventura /Da Bagnoregio, che nei grandi offici /Sempre posposi la sinistra cura.”, in Dante Alighieri, La Divina Commedia, Paradiso, Canto decimosecondo, p. 346.
^Moneda are putere de circulație pe teritoriul Portugaliei.
^În traducere în limba română: „+ Papa Ioan al XXI-lea, al VIII-lea centenar al lui Pedro Hispano, medic”.
^Papa Ioan al XIX-lea, originar din Latium, a fost papă al Bisericii Catolice între anii 1024-1032.
.JPG)
