Mirel Bîrlan / Mirel Birlan (n. 1 septembrie 1963 , Vieru , România ) este un astronom român .[ 1]
Studii și lucrări
A obținut diploma de bacalaureat la liceul Ion Maiorescu din Giurgiu (actualmente devenit Colegiu Național).[ 2] În 1986 a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București , iar în 1997 a obținut titlul de doctor în științe în specialitatea Astronomie cu lucrarea intitulată: Proprietăți de rotație și compoziția mineralogică a asteroizilor . Majoritatea subiectelor științifice abordate în cursul carierei sale sunt în domeniul planetologiei .[ 3]
Este autor si coautor a 115 articole în reviste cu referenți, coordonator pentru 9 teze de doctorat în astronomie și planetologie, reprezentant național pentru România la Uniunea Astronomica Internațională și la Societatea Astronomică Europeană,[ 4] precum și Președintele Comitetului Național Român de Astronomie.[ 5]
Este cercetător la Institutul de Mecanică Cerească și Calculul Efemeridelor din Paris [ 6] al Observatorului Astronomic din Paris , Franța , iar din a doua parte a anului 2021 este director la Institutul Astronomic al Academiei Române. [ 7] [ 8]
În data de 14 octombrie 2019, la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” din Giurgiu, a avut loc lansarea volumului „Introducere în lumea asteroizilor”, de Mirel Bîrlan și Adrian Șonka.[ 9]
În 2020 în Colecția Biblioteca Giurgiuveană a fost publicat volumul Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună , de Mirel Bîrlan, cu ilustrații de Cristina Diana Enache.[ 10]
Onoruri
Asteroidul 10034 Birlan , descoperit pe 30 decembrie 1981 de către Edward L. G. Bowell , a primit numele în onoarea astronomului Mirel Bîrlan.[ 11]
La propunerea lui Mirel Bîrlan și Richard Binzel , un asteroid din Sistemul nostru Solar , descoperit pe 1 martie 1981, a primit numele de „România”.[ 12]
Din anul 2018 este membru corespondent al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA). În anul 2021 a fost ales membru cu drepturi depline al IAA.[ 2]
Note
^ „Academia Română celebrează Marea Unire” (PDF) . Accesat în 16 februarie 2023 .
^ a b AGERPRES. „REPORTAJ Astronomul giurgiuvean Mirel Bîrlan, care a dat numele a doi asteroizi: Sunt un.” . www.agerpres.ro. Arhivat din original la 2 februarie 2023 . Accesat în 2 februarie 2023 .
^ „In Perspectiva - Interviuri si puncte de vedere” . www.inperspectiva.ro. Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „Vineri, 15 Mai, ora 15:00. "Spațiul cosmic vine la voi acasă: Cum alergăm după asteroizi în cercetarea spațială". O întâlnire cu Mirel Bîrlan, astronom. – ESERO Romania” (în engleză). Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „ASTRO 2019 – Astronomie pentru tineret: Conferința Națională a Asociațiilor de Astronomie din România, Ediția a IX-a | Astronomie si nu numai…” . Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „Asteroizi cu nume de români ” . Arhivat din original la 22 decembrie 2015 . Accesat în 13 decembrie 2015 .
^ O populație de asteroizi se apropie de orbita Pământului , în Știință&Tehnică , 23 mai 2019
^ academiaromana, De (19 octombrie 2021 ). „42 de obiecte cerești, așa cum nu s-au mai văzut până acum” . Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „Întâlnirea cu astronomul giurgiuvean Mirel Bîrlan” . Accesat în 2 februarie 2023 .
^ „De Moș Nicolae, „Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună", un volum în dar pentru copii, din partea omului de știință giurgiuvean Mirel Bîrlan | Giurgiuveanul.ro – ziarul giurgiuvenilor de pretutindeni, stiri din giurgiu, giurgiu news, stiri locale” . Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „Mica Românie dintre Marte și Jupiter. Povestea lui 10.034 Bîrlan” (în Romanian). evz.ro. Accesat în 16 februarie 2023 .
^ „Un asteroid din sistemul nostru solar a fost denumit "România" ” . Mediafax.ro. Accesat în 2 februarie 2023 .
Legături externe
Vezi și