Mica Ertegun

Mica Ertegun
Date personale
Nume la naștereIoana Maria Banu Modificați la Wikidata
Născută[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (97 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul României
 Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiedesigner interior[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materNew York School of Interior Design[*][[New York School of Interior Design (education organization in New York, United States)|​]][1]
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București  Modificați la Wikidata
Cunoscută pentruFounding MAC II

Mica Ertegun (nume la naștere: Ioana Maria Banu;[3][4] n. , București, România – d. ) a fost o designer de interior și filantrop româno-american, recunoscută pe scară largă pentru contribuțiile notabile în design, artă și educație.

Biografie

Născută la București, Mica era singurul copil al Nataliei Gologan și al doctorului Gheorghe Banu, un medic care a servit ca Ministru al Sănătății în cabinetul guvernului Goga, în timpul regelui Carol al II-lea.[5] Și-a dobândit porecla „Mica” după ce bona ei germană îl auzea pe tatăl ei numind-o „cea mică”.[6]

În timpul raidurilor aeriene ale Aliaților din al Doilea Război Mondial, Mica a fost evacuată din București la casa de la țară a familiei, în afara capitalei. [6]

În 1942, când avea 16 ani, s-a căsătorit cu Ștefan Grecianu, fiul unei alte familii de moșieri, care era cu 15 ani mai mare decât ea, mama lui fiind doamnă de onoare a reginei Maria a României.[6][7]

Pe 10 ianuarie 1948, la unsprezece zile după ce regele Mihai a fost forțat să abdice de noul guvern comunist al României și la șapte zile după ce acesta plecase deja în exil,[8] Mica și soțul ei au părăsit țara cu Trenul Regal, împreună cu surorile regelui și alte persoane din alaiul acestora, cei doi făcând parte din alaiul reginei Elisabeta a Greciei,[5][9] călătorind cu pașapoarte Nansen, emise de Liga Națiunilor pentru apatrizi.[6][7]

Aceștia au ajuns în Zurich, unde au fost cazați la hotelul Dolder Grand cu ajutorul cunoștințelor acestora, care i-au ajutat financiar.[6][7]

Cu ajutorul unor prieteni de familie, s-au mutat Paris, unde Mica a obținut o slujbă ca model, timp de câteva luni, pentru casa de moda a lui Marie-Louise Bruyère,[10] apoi, cu un împrumut de la niște prieteni canadieni, aceștia au cumpărat o casă pe malul lacului Ontario, la jumatatea drumului între Montreal și Toronto, unde au avut o fermă de găini, între 1952 și 1961.[5][6][7]

În toamna anului 1958, Mica a călătorit la New York pentru a se întâlni cu ambasadorul Turciei la Națiunile Unite, în speranța că el ar putea să o ajute să-și scoată tatăl, bolnav de cancer, din România, unde fusese închis de comuniști, și să-l aducă în Statele Unite, unde ar fi primit un tratament mai bun pentru boala sa.[10] Soția ambasadorului a invitat-o pe Mica să participe la o cină unde, printre invitați se afla și Ahmet Ertegun, președintele și unul dintre fondatorii Atlantic Records, pe atunci în vârstă de 35 de ani, cu care, după ce a divorțat de Ștefan Grecianu, s-a căsătorit la pe 6 aprilie 1961.[11][6][12]

Cariera

În 1967, ea a cofondat MAC II împreună cu decoratoarea și autoarea Chessy Rayner⁠(d) (inițialele MAC reprezentând „Mica și Chessy”), concentrându-se pe proiecte rezidențiale și comerciale.[11] Proiectele de design ale lui Ertegun au fost apreciate pentru eleganța și rafinamentul lor,[13] inclusiv celebrul redesign din 1969 al etajului cinci al magazinului emblematic Saks Fifth Avenue.[14]

Filantropie

Eforturile filantropice ale lui Ertegun au fost numeroase, cu donații semnificative către Universitatea din Oxford, unde a înființat Programul de Burse Postuniversitare Ertegun în domeniul Umanisticii.[15][16] Contribuțiile sale la patrimoniul cultural includ conducerea donațiilor pentru restaurarea Ediculului Sfânt de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și crearea Atriumului Mica and Ahmet Ertegun la Jazz at Lincoln Center din New York.[17]

Mica Ertegun a adus o contribuție esențială în restaurarea Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, contribuind financiar și moral la proiect, implicând organizații internaționale și asigurând continuitatea inițiativei.[18]

Premii și onoruri

Pentru contribuțiile sale în domeniul filantropiei, educației și relațiilor culturale britanico-americane, Ertegun a fost distinsă cu titlul onorific de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE) de către Regina Elisabeta a II-a în 2017.[19] În 1993, a fost inclusă în Hall of Fame al revistei Interior Design, alături de cofondatoarea MAC II, Rayner.[12][20] În 2023, a fost adăugată în Hall of Fame AD100 al revistei Architectural Digest.[21]

Decesul

Mica Ertegun a decedat, la vârsta de 97 de ani, în casa ei din Southampton⁠(d) (statul New York), pe 2 decembrie 2023.[11]

Note

  1. ^ https://www.elle.ro/lifestyle/mica-ertegun-fascinanta-viata-a-romancei-care-face-legea-la-new-york-538181  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Mica Ertegun, una dintre cele mai bogate personalități de origine română, a murit la New York, la 97 de ani, accesat în  
  3. ^ „Mica Ertegun, una dintre cele mai bogate personalități de origine română, a murit la New York, la 97 de ani - Alist Magazine” (în engleză). . Accesat în . 
  4. ^ Reginato, James (). „Mica Ertegun, the Nonagenarian Style Legend Who Shows No Signs of Stopping” (în engleză). Vanity Fair. Accesat în . 
  5. ^ a b c „La blog: Marea doamna Mica. Interviu cu Mica Ertegun”. La blog. . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f g Reginato, James (). „Mica Ertegun, the Nonagenarian Style Legend Who Shows No Signs of Stopping”. Vanity Fair (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ a b c d „Mica Ertegun, una dintre cele mai bogate personalități de origine română, a murit la New York, la 97 de ani - Alist Magazine” (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „Controversele abdicării Regelui Mihai: trenul încărcat cu aur și pistolul de la tâmpla monarhului”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  9. ^ Ulmeanu, Ioana (). „Mica Ertegun: fascinanta viata a romancei care face legea la New York”. Elle.ro. Accesat în . 
  10. ^ a b Ulmeanu, Ioana (). „Mica Ertegun: fascinanta viata a romancei care face legea la New York”. Elle.ro. Accesat în . 
  11. ^ a b c McFadden, Robert D. (). „Mica Ertegun, 97, Glamorous Interior Designer and Philanthropist, Dies”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  12. ^ a b „Mica Ertegun: 1993 Hall of Fame Inductee”. Interior Design (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ „Mica Ertegun: An Arbiter of Style”. Christies. Accesat în . 
  14. ^ Taylor, Elise (). "I Hate Clutter": The Chic, Cultivated Interiors of Mica Ertegun, As Seen in Vogue”. Vogue (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ „Ertegun Scholarships founder Mica Ertegun receives Honorary CBE”. University of Oxford. Accesat în . 
  16. ^ „Ahmet Ertegun's widow donates $41M to Oxford for scholarships”. CBC News. . 
  17. ^ „Jazz at Lincoln Center's New Mica and Ahmet Ertegun Atrium | 2015-12-23 | Architectural Record”. www.architecturalrecord.com (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ „Cum a reușit o româncă din SUA să salveze memoria lui Brâncuși”. România Liberă. . Accesat în . 
  19. ^ „Ertegun Scholarships founder Mica Ertegun receives Honorary CBE”. Ertegun Graduate Scholarship Programme in the Humanities. Accesat în . 
  20. ^ „Chessy Rayner: 1993 Hall of Fame Inductee”. Interior Design (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Rubinstein, Dan (). „Mica Ertegun: Meet the AD100 2023 Hall of Fame”. Architectural Digest (în engleză). Accesat în .