Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Între 1903 și 1908 a fost student la Seminarul Rabinic din Budapesta. În 1906, și-a susținut teza de doctorat în filozofie, onorată cu un premiu și publicată la Budapesta sub titlul Az aszketizmus állása a zsidó vallásos irodalomban Maimuniig (Poziția ascetismului în literatura religioasă evreiască până la Maimonide). De asemenea a publicat o lucrare asupra concepției lui Abraham Geiger asupra filozofiei religiei. În 1909 a obținut diploma de rabin. Timp de un an a fost rabin la Szarvas, Ungaria, apoi, în 1910 și-a început activitatea de rabin neolog la Timișoara, care făcea atunci parte din Austro-Ungaria. Și-a desăvârșit pregătirea la Universitatea Oxford și la Jewish College din Londra, unde a fost apoi invitat să țină un ciclu de prelegeri despre Talmud. La biblioteca Universității din Oxford a consultat colecțiile de manuscrise ebraice și arabe. A publicat o lucrare despre gândirea filozofică și religioasă a rabinului Iuda Halevi (Közlemények II.), iar în 1932, o lucrare în ebraică și engleză despre rabinul Isaak ben Haim Hakohen din Jativa (sec. XV-XVI) (A poetic witness of the inquisition: the life and works of rabi Isak ben Chajim Hakohen. Tip. Wieder, 1932, Seini, Maramureș). Articolele lui au fost publicate în „Magyar Zsidó Almanach”, „Múlt és Jövő”, „Temesvári Hírlap” și „Neue Zeit”. În anii 1935-1936, împreună cu Imre Naschitz, a redactat Zsidó Évkönyv (Almanahul evreiesc, Jüdisches Jahrbuch), cu articole despre religie, știință și literatură, pentru uzul comunității neologe. Curentul neolog, o mișcare reformistă aculturativă apărută în 1868, în cadrul iudaismului din Ungaria, a introdus reforme ce atenuau rigurozitatea ritului liturgic și a obiceiurilor tradiționale. Adept al acestor reforme, rabinul Drechsler era cunoscut pentru spiritul său liberal și tolerant, pentru ținuta intelectuală impecabilă, pentru omenia și bonomia lui. Rabinul Drechsler a fost căsătorit cu Esther, născută Rosenberg.
Baruch Tercatin, Lucian-Zeev Herșcovici, Prezențe rabinice în perimetrul românesc, Editura Hasefer, București, 2008
Getta Neumann, Articole pentru Minienciclopedia evreilor din Timisoara
Handbuch österreichischer Autorinnen und Autoren jüdischer Herkunft 18 bis 20 Jahrhundert. Österreichische National bibliothek, 2002 at. Miksa Drechsler p.237
A. Karteszi, V. Kordován, L.Ormos A Scheiber-Konvytár Katalógusa 1992
