Mariana Drăghicescu

Mariana Drăghicescu
Date personale
Nume la naștereMariana Drăghicescu
Născută18 septembrie 1952
România cătunul Prisăcina, Bogâltin, Cornereva, Regiunea Severin
(azi jud. Caraș-Severin)
Decedată (44 de ani)
Canada Toronto, Canada
Căsătorită cuAlexandru Pelici
CopiiPavel Alexandru Pelici-Drăghicescu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
EtnieRomancă
OcupațieSolistă vocală
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeMariana Pelici-Drăghicescu
OrigineRomână
Gen muzicalMuzica Populara Autentica
Ani de activitate1971-1997
Case de discuriElectrecord
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mariana Drăghicescu (n. 18 septembrie 1952, cătunul Prisăcina, satul Bogâltin, comuna Cornereva, regiunea Severin (actualul județ Caraș-Severin) - d. 3 aprilie 1997, Toronto, Canada)(Cauza decesului: Cancer) a fost o interpretă vocală de muzică populară românească din regiunea Banat. Tiberiu Ceia o numea :„Privighetoarea Banatului”.[1]

Studii

A absolvit ciclurile primar și gimnazial în Prisacia, având învățătorul originar din Plugova.

A absolvit Liceul de Filologie-Istorie din Băile-Herculane. A studiat canto popular la Școala Populară de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Activitate

A cântat încă din copilărie, în cadrul Casei de Cultură din Băile Herculane. Primul ei șlagăr, constituind și debutul alături de Orchestra de muzică populară „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, a fost piesa „Duce-m-aș și m-aș tot duce (La măicuța mea, la cruce)”, imprimată la Radio Timișoara în 1972. În ciuda succesului radiofonic, cântecul a fost cenzurat de către autoritățile comuniste.

Cântăreața se specializează pe repertoriul bănățean. Continuă să colaboreze cu orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeș (dirijată de Nicolae „Laci” Perescu), apoi se alătură orchestrei Banatul din Timișoara (aflată sub conducerea lui Gelu Stan). Culege folclor din regiunea vizată și creează adaptări ale melodiilor și textelor culese.[2]

Efectuează numeroase turnee naționale și internaționale (S.U.A, Germania, Franța, etc). Realizează imprimări la Radio Timișoara și București și la casa de discuri Electrecord, în care prezintă o parte din repertoriul cules și adaptat. Despre discurile ei se scriu peste 30 de recenzii. Participă în festivaluri și concursuri de muzică populară și este recompensată cu mai multe premii.

Aprecieri :

În ultima parte a vieții, Marioara Murărescu o numește „Legendă vie a folclorului românesc”.[necesită citare] În data de 17 noiembrie 1978, în sala clubului ”Independența” din Sibiu, Mariana Drăghicescu participă alături de Lia Maria Bologa la spectacolul ”La vatra jocului străbun”.

Gelu Stan afirmă despre ea:[1]

„Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele ei, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din țară. A fost o solistă extraordinară, exemplu pentru toți cei care îi urmează în această vocație, cu un simț deosebit în a-și alege repertoriul”

Festivalul „Mariana Drăghicescu”

Numele ei îl poartă o asociație culturală care organizează un festival - concurs național de interpretare vocală omonim. Concursul se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Preselecția și concursul propriu-zis au loc în județul Timiș, iar laureații susțin un spectacol omagial la Bogâltin - Cornereva.[3] Prima ediție a festivalului a avut loc în 1998.[1]

Probele de concurs constau de obicei din unei doine sau balade fără acompaniament și și a unei piese sau joc cu acompaniament muzical din zona pe care o reprezintă concurentul.[3] În afară de acestea pot exista și alte probe.

La a VIII-a ediție, din 2010, juriul a fost format din Marioara Murărescu, Gelu Stan, Tiberiu Ceia, Gheorghe Țunea, Gelu Furdui și Nicoleta Voica. Între probe a fost și, la alegere, recitarea unei poezii în grai, sau prezentarea unui costum popular, sau a unui obicei local. Proba de selecție a acestei ediții a avut loc la data de 6 octombrie la Casa de Cultură din Buziaș, gala finaliștilor (16 participanți) la 7 octombrie la Opera Națională Română Timișoara, festivalul încheindu-se cu spectacol omagial la 8 octombrie. La a VIII-a ediție a festivalului au participat interpreți inclusiv din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.[1]

La a X-a ediție, jubiliară, din 2012, când s-au comemorat și 60 de ani de la nașterea Marianei Drăghicescu, preselecția și concursul au avut loc în Timișoara, între 26-27 septembrie, iar gala laureaților la 30 septembrie.[3] Președintele juriului a fost Marioara Murărescu.

Discografie

Filmări TVR

Caption text
AN Piese Acompaniament Note
1974 Bădiță cu buze moi Playback Revelion
1976 Ard-o focu' dragostea Playback
1977 Măi Timiș, apă de munte Playback
1979 De la Valea Cernii-n sus Playback Revelion
1988 Știi tu badeo, ce ți-am zis

Cine-a zis la cântec frate

Bine-i stă jocului mare

Bată-l vina și amarul

Orchestra Paraschiv Oprea Primul concert Tezaur Folcloric
indisp. Ține-n viață, pomi-n vie Playback
indisp. Mândru-i cerul fără nori

Mândru-i satul cu flăcăi și fete

Playback
indisp. Rămas bun, măicuță bună

Jos în vale lângă drum

Playback
indisp. Cine-o zis la cântec frate Playback
indisp. Codrule fecior frumos Playback
indisp. Trandafir și-o floare Playback
indisp. Cine-o zis la cântec frate (2) Playback
indisp. Pădure, soro, pădure Live
indisp. Banatule-n pragul tău

Bine-i stă jocului mare Stii tu bage ce ți-am zis

Playback
indisp. Din Banatul meu ales Live Cu Tiberiu Ceia

Înregistrări Radio Timișoara

Înregistrări Radio București

Electrecord, Intercont

Anul apariției Seria discului Format Titlu [conținut] Piese Orchestră
Fața A Fața B
1973 EPC 10.337 vinil, EP, 17 cm Mamă cu inima bună
[disc propriu]		 1. Mamă cu inima bună
2. Dorul lui bădița-i mare		 3. Cîtă boală-i pe sub soare
4. Bădiță cu buze moi		 Orch. „Doina Banatului” din Caransebeș,
dirijor Nicolae Perescu
1973 STM-EPE 0932 vinil, LP, 30 cm Rencontre avec la Roumanie ‑ Caransebeș
[disc colectiv]		 5. Mamă cu inima bună — Orch. „Doina Banatului” din Caransebeș,
dirijor Nicolae Perescu
1974 STM‑EPE 01060
ST‑EPE 01060 (reed.)		 vinil, LP, 30 cm Jos în vale la livezi
[disc propriu]		 1. Jos în vale la livezi
2. Toată lumea are‑un dor
3. Bădiță cu ochii verzi
4. Cînta cucu pe fîntînă
5. Azi cu dor, mîine cu dor		 6. Bade, cînd tu m-ai găsit
7. Bade, cînd o să te-nsori
8. Pădure, soro pădure
9. Fir-ai bade blăstămat
10. Bate vîntul, de departe
11. Bade, pentru ochii tăi
12. Frunzuliță, firul ierbii
      (Sus, sus, sus la furca Cernii)		 Orch. George Vancu,
dirijor George Vancu
1975 STM‑EPE 01263
ST‑EPE 01263 (reed.)		 vinil, LP, 30 cm Ensemble folklorique „Banatul”
[disc colectiv]		 2. Rămîi satule cu bine
4. Ard-o focul, dragostea		 — Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1976 STM‑EPE 01292
ST‑EPE 01292 (reed.)		 vinil, LP, 30 cm Cernă, Cernă, apă lină
[disc propriu]		 1. Cernă, Cernă apă lină
2. Vine dorul lui badea
3. Trandafir de pe cîmpie
4. Știi tu, bade, ce ți‑am spus
5. Mîndru-i cerul fără nori		 6. Sălcuță cu creanga-n apă
7. Jos în vale lîngă drum
8. Trandafir și-o floare
9. Rămas bun, măicuță bună
10. Neagră‑i noaptea‑ntunecoasă		 Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1977 STM-EPE 01427 vinil, LP, 30 cm Cîntă, inimă, și spune
[disc colectiv]		 — 10. Măi Timiș, apă de munte Orchestra Radio,
dirijor George Vancu
1979 STM‑EPE 01686
ST‑EPE 01686 (reed.)		 vinil, LP, 30 cm Cine-o zis la cântec frate
[disc propriu]		 1. Bate vînt peste Banat
2. De-aș fi pasăre să zbor
3. Bade, rupt din soare
4. Bate, vînte, bate
5. Bade, gură de bujor
6. De la Valea Cernii-n sus		 7. Cine-o zis la cîntec frate
8. Struguraș bătut de soare
    (De ce inima mă doare)
9. Toată lumea zice așa
10. Peste satul meu îi nor
11. Lume, uită-te mai bine
12. Cine-și părăsește satul		 Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1980 STC 00127 casetă audio –
[material propriu]		 1. Cine-o zis la cîntec frate
2. De-aș fi pasăre să zbor
3. Toată lumea zice așa
4. Lume, uită-te mai bine
5. Struguraș bătut de soare
    (De ce inima mă doare)
6. De la Valea Cernii-n sus
7. Bade, gură de bujor
8. Rămas bun, măicuță bună		 9. Bate vînt peste Banat
10. Vine dorul lui badea
11. Cernă, Cernă apă lină
12. Mîndru-i cerul fără nori
13. Jos în vale lîngă drum
14. Sălcuță cu creanga-n apă
15. Bade rupt din soare
16. Trandafir și-o floare		 Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1988 ST-EPE 03472 vinil, LP, 30 cm Mîndră-i hora satului
[disc colectiv]		 3. Bucură-te, țară mîndră — Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1989 ST-EPE 03728 vinil, LP, 30 cm Cîte stele-s pe Banat
[disc colectiv]		 — 9. Cine-o zis la cîntec frate
10. Peste satul meu îi nor		 Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
1989 STC 00635 casetă audio Cîte stele-s pe Banat
[casetă colectivă]		 10. Bate vînt peste Banat
11. Cine-o zis la cîntec, frate		 12. Lume, uită-te mai bine
13. Toată lumea zice-așa		 Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
2008 EDC 867 compact disc, LP De la Valea Cernii-s sus
[compilație proprie]		 1. Mamă cu inima bună • 2. Dorul lui bădița-i mare • 3. Toată lumea are-un dor • 4. Jos în vale la livezi • 5. Pădure, soro pădure • 6. Azi cu dor, mîine cu dor • 7. Bade, cînd tu m-ai găsit • 8. Bate vîntul de departe • 9. Bade, cînd o să te-nsori • 10. Sus, sus, sus la furca Cernii (Frunzuliță, firul ierbii) • 11. Bade, pentru ochii tăi • 12. Cernă, Cernă, apă lină • 13. Vine dorul lui badea • 14. Știi tu, bade, ce ți-am spus • 15. Mîndru-i cerul fără nori • 16. Neagră-i noaptea-ntunecoasă • 17. Ard-o focul, dragostea • 18. Rămîi, satule, cu bine • 19. Bade, gură de bujor • 20. Rămas bun, măicuță bună • 21. De la Valea Cernii-n sus • 22. Bade rupt din soare • 23. De ce inima mă doare (Struguraș bătut de soare) • 24. Bate vînt peste Banat • 25. Cine-și părăsește satul • 26. Cine-o zis la cîntec frate • 27. Lume, uită-te mai bine • 28. Leagănă-te, frunză-n vînt (Bucură-te, țară mîndră)
Orchestrele:
  • „Doina Banatului” din Caransebeș
    dirijor Nicolae „Laci” Perescu (1,2)
  • George Vancu
    dirijor George Vancu (03-11)
  • „Banatul” din Timișoara
    dirijor Gelu Stan (12-28)
2010 Muzică de colecție, volumul 113 compact disc Cîntece pentru mama
[disc colectiv]		 7. Rămas bun, măicuță bună Orchestra „Banatul” din Timișoara,
dirijor Gelu Stan
2011 IMCD 1365 compact disc Mama mea, scumpă comoară
[disc colectiv]		 4. Mamă cu inima bună Orch. „Doina Banatului” din Caransebeș,
dirijor Nicolae Perescu
  • Electrecord STC 00127
    Electrecord STC 00127
  • Electrecord EDC 867
    Electrecord EDC 867

Bibliografie

  • Lucia Boleanțu – Interpreți bănățeni de muzică populara, Editura MIRTON, Timișoara, 2001
  • Nicolae Pârvu și Mihai Crișan – Mariana Drăghicescu (vol. 1), Editura Helicon, Timișoara, 1997

Note

  1. ^ a b c d Cătălin Radu, Muzica populară din Banat își sărbătorește „privighetoarea”[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, Nr. 6308, 6 octombrie 2010, accesat 2010-10-08
  2. ^ Pavel Nera, Camera cu voci Arhivat în , la Wayback Machine., Bănățeanul, 6 octombrie 2008, accesat 2010-10-06
  3. ^ a b c Festivalul-Concurs Național de interpretare vocală „Mariana Drăghicescu”, ediție jubiliară, tvr.ro, accesat 2013-05-26

Legături externe