Lista actualilor pretendenți la tron

Un pretendent este un aspirant la tron care fie a fost abolit, suspendat sau este ocupat de altcineva.[1] Nu trebuie să fie confundat cu termenul de impostor, care se referă la o persoană care exercită înșelăciune sub un alt nume sau identitate.[2] Un pretendent poate afirma o petrenție, iar termenul este, de asemenea, aplicat acelor persoane în numele cărora o pretenție este avansată, indiferent dacă acea persoană face cererea.[3]

Europa

Stat Portret Pretendent De la Casa Pretenție Succesiune Abolire Note
Albania Albania Leka, Prinț Moștenitor al Albaniei 30 noiembrie 2011 Zogu Nepot al regelui Zog I (1928–1939). Ereditară de facto 1939
de jure 1944		 [4]
 Anglia
(iacobită)		 Franz, Duce de Bavaria 8 iulie 1996 Wittelsbach Descendent al regelui Carol I (1625–1649). Ereditară 1707 [5]
 Austro-Ungaria Karl von Habsburg 4 iulie 2011 Habsburg-Lorena Nepot al împăratului și regelui Carol I & IV (1916–1918). Ereditară 1918 [6]
Bulgaria Bulgaria Simeon al II-lea 15 septembrie 1946 Saxa-Coburg și Gotha Ultimul Țar conducător (1943–1946). Ereditară 1946 [7]
Curlanda Ernst-Johann 28 februarie 1982 Biron Descendent al Ducelui Ernst Johann von Biron (1737–1740 și 1763–1769). Ereditară 1795 [8]
Franța
(Legitimism)		 Prințul Louis, Duce de Anjou 30 ianuarie 1989 Bourbon Descendent al regelui Ludovic al XIV-lea (1643–1715). Ereditară 1830 </ref> -->[9]
Franța Franța
(Orléanism)		 Prințul Jean, Duce de Vendôme 21 ianuarie 2019 Orléans Descendent al fiului cel mic al regelui Ludovic al XIII-lea Philippe I, Duce de Orléans (1661–1701) Ereditară 1848 [10][11]
Franța Franța
(Bonapartism)		 Charles Napoléon 3 mai 1997 Bonaparte Descendent direct al fratelui mai mic al lui Napoleon, Jérôme Bonaparte Ereditară 1870 [12][13]
Jean Christophe
 Grecia Pavlos 10 ianuarie 2023 Glücksburg Fiul lui Constantin al II-lea. Ereditară 1973 [14]
Gwynedd Evan Vaughan 1943[15] Anwyl Descendent al regelui Owain I (1137–1170). Ereditară 1284 [16]
Irlanda Irlanda
(iacobită)		 Franz, Duce de Bavaria 8 iulie 1996 Wittelsbach Descendent al regelui Carol I (1625–1649). Ereditară 1800 [5]
 Muntenegru Nikola 24 martie 1986 Petrović-Njegoš Descendent direct al regelui Nikola I (1910–1918). Ereditară 1918 [17]
Navara Infantele Carlos, Duce de Calabria 28 martie 2017 Bourbon Descendent al regelui Louis II (1610–1620). Ereditară 1620 [18]
Polonia Uniunea statală polono-lituaniană Alexander 6 octombrie 2012 Wettin Saxonii au fost desemnați să se pronunțe în conformitate cu Constituția din 3 mai 1791 și Constituția Ducatului de Varșovia. Ereditară 1815 [19]
Portugalia Portugalia Duarte Pio 24 decembrie 1976 Braganza Descendent al regelui Miguel I (1828–1834). Ereditară 1910 [20]
 România Majestatea Sa Margareta a României 5 decembrie 2017 Casa Regală a României Fiica cea mai mare a M.S. Regelui Mihai I. Ereditară de facto 1947, de jure niciodată [21]
Rusia Imperiul rus Maria Vladimirovna 21 aprilie 1992 Romanov Descendentă a fiului cel mare al Țarului Nicolae I, Alexandru al II-lea (1855–1881). Ereditară 1917 [22][23]
Alexis Andreevici Romanov 28 noiembrie 2021 Descendent al celui de-al treilea fiu al Țarului Nicolae I, Marele Duce Nicolai Nicolaevici (1831–1891). [24]
Scoția Regatul Scoției
(Iacobitism)		 Franz, Duce de Bavaria 8 iulie 1996 Wittelsbach Descendent al regelui Carol I (1625–1649). Ereditară 1707 [5]
Regatul Serbiei Alexandru, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei 3 noiembrie 1970 Karađorđević Descendent al regelui Petru I (1903–1918) Ereditară 1918 [25]
Nikola 24 martie 1986 Petrović-Njegoš Nepot al Prințului Mirko, moștenitorul desemnat al regelui Alexandru I (1889–1903), din dinastia Obrenović. [17]
Spania
(Carlist)		 Sixto Enrique (Tradiționalism) 7 mai 1977 Borbón-Parma Descendent al regelui Carol IV (1788–1808). Ereditară 1830
Carlos Javier (Carlosocialism) 18 august 2010 Borbón-Parma Descendent al regelui Carol IV (1788–1808). Ereditară 1830
Dominic (Carloctavism) 22 octombrie 1987 Habsburgo-Borbón Descendent al regelui Carol IV (1788–1808). Ereditară 1830
Spania
(Liberală)		 Luis Alfonso 30 ianuarie 1989 Borbón Descendent al regelui Carol IV (1788–1808). Ereditară 1830
Ucraina Borys Skoropadsky 1999 Skoropadsky Descendent Pavlo Skoropadskyi (1873–1945). Ereditară 1918

Tronurile din Anglia, Scoția și Irlanda nu s-au abolit ci s-au unificat în Coroana Britanică. Datele de mai sus se referă la actele de unire ratificate. Pretenția iacobită la aceste tronuri este anterioară Actului Uniunii din 1707, datând de la Revoluția Glorioasă din 1688.

Germania

Imperiul German a fost o federație de monarhii mai mici, toate acestea fiind astăzi abolite. Ca urmare, există un număr mare de pretendenți la diverse tronuri din Germania. Totuși, de la dizolvarea imperiului, un număr de foste case regale s-au stins pe linie masculină și deci nu sunt reprezentate în lista de mai jos. Mecklenburg-Schwerin a dispărut în 2001, Saxa-Altenburg în 1991, și Schwaryburg-Rudolstadt și Schwaryburg-Sondershausen în 1971.

Stat Portret Pretendent De la Casa Pretenție Succesiune Abolire Ref
Imperiu
 Germania Georg Friedrich 26 septembrie 1994 Hohenzollern Descendent al Kaiserului Wilhelm al II-lea (1888–1918). Ereditară 1918 [26][27]
Regate
Regatul Bavariei Franz, Duce de Bavaria 8 iulie 1996 Wittelsbach Descendent al regelui Ludwig III (1913–1918). Ereditară 1918 [28]
Regatul Hanovra Ernst August 9 decembrie 1987 Hanover Descendent al regelui Georg al V-lea (1851–1866). ereditară 1866 [29]
 Prusia Georg Friedrich 26 septembrie 1994 Hohenzollern Descendent al Kaiserului Wilhelm al II-lea (1888–1918). Ereditară 1918 [26]
Regatul Saxoniei Daniel 29 martie 2022 Wettin Strănepot al regelui Friedrich August III (1904–1918). Ereditară 1918 [19]
Alexandru 23 iulie 2012 Saxa-Gessaphe Descendent al regelui Friedrich August III (1904–1918).
Regatul Westfaliei Charles Napoléon 3 mai 1997 Bonaparte Descendent al regelui Jérôme Bonaparte (1807–1813). Ereditară 1813 [30]
Regatul Württemberg Wilhelm 7 iulie 2022 Württemberg Nepot al regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (1891–1918). Ereditară 1918 [19]
Mari Ducate
 Baden Bernhard 29 decembrie 2022 Zähringen Descendent direct al Marelui Duce Leopold I (1830–1852). Ereditară 1918 [19]
Marele Ducat Hessa Donatus 23 mai 2013 Hesse Nepot adoptat al Marelui Duce Ernst Ludwig (1892–1918). Ereditară 1918 [19]
Mecklenburg-Strelitz Borwin 26 ianuarie 1996 Mecklenburg Descendent al Marelui Duce Georg (1816–1860). Ereditară 1918 [19]
Oldenburg Christian 20 septembrie 2014 Holstein-Gottorp Strănepot al Marelui Duce Friedrich August II (1900–1918). Ereditară 1918
Saxa-Weimar-Eisenach Mihail 14 octombrie 1988 Saxa-Weimar-Eisenach Nepot al Marelui Duce Wilhelm Ernst (1901–1918). Ereditară 1918 [31]
Electorate
Hesse-Kassel Donatus 23 mai 2013 Hesse Descendent al Landgrafului Friedrich II (1760–1785). Ereditară 1866 [19]
Ducate
Anhalt Julius Eduard 9 octombrie 1963 Ascania Fiu al Ducelui Joachim Ernst (1918). Ereditară 1918
 Brunswick Ernst August 9 decembrie 1987 Hanover Nepot al Ducelui Ernst August III (1913–1918). Ereditară 1918 [19][29]
Nassau Henri 7 octombrie 2000 Bourbon-Parma Descendent al Ducelui Adolf I (1839–1866). Ereditară 1866 [32]
Saxa-Coburg-Gotha Andreas 23 ianuarie 1998 Saxa-Coburg și Gotha Nepot al Ducelui Charles Edward (1900–1918). Ereditară 1918 [33]
Saxa-Meiningen Konrad 4 octombrie 1984 Saxa-Meiningen Descendent al Ducelui Georg II (1866–1914). Ereditară 1918 [34]
Schleswig-Holstein Christoph 30 septembrie 1980 Glücksburg Rudă a Ducelui Frederic al VII-lea al Danemarcei (1808–1863). Ereditară 1866
Principate
Hohenzollern Karl Friedrich 16 septembrie 2010 Hohenzollern-Sigmaringen Descendent al Prințului Karl Anton (1848–1849). Ereditară 1850 [19][35]
Lippe Ștefan 20 august 2015 Lippe Nepot al lui Leopold al IV-lea, Prinț de Lippe (1905–1918). Ereditară 1918 [19]
Friedrich Wilhelm 15 iunie 1990 Nepot al lui Leopold al IV-lea, Prinț de Lippe.
Reuss Heinrich XIV 20 iunie 2012 Reuss Rudă cu Prințul Heinrich XXVII (1913–1918). Ereditară 1918 [19]
Schaumburg-Lippe Alexander 28 august 2003 Lippe Nepot al Prințului Adolf II (1911–1918). Ereditară 1918 [19][36]
Schwarzenberg Karl 25 octombrie 1979 Schwarzenberg Descendent al Prințului Johann I (1782–1789). Ereditară 1789 [37]
Waldeck și Pyrmont Wittekind 30 noiembrie 1967 Waldeck Nepot al Prințului Friedrich (1893–1918). Ereditară 1918 [38]

Italia

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, peninsula italiană cuprindea o serie de state, unele dintre ele fiind monarhii. În timpul unificării Italiei, monarhii unor astfel de state aglomerate și-au pierdut suveranitatea și titlurile lor au devenit pur ceremoniale. Tronul rezultat al Regatului Italiei a fost deținut de fostul rege al Sardinia.

Stat Portret Pretendent De la Casa Pretenție Succesiune Abolire Ref
Regatul
 Italia Aimone 1 iunie 2021 Savoia Stră-stră-strănepotul regelui Victor Emanuel al II-lea (1861–1878). Ereditară 1946
Înainte de unificare
Modena Lorenz 7 februarie 1996 Austria-Este Strănepotul lui Franz Ferdinand, moștenitorul adoptiv al ducelui Francisc al V-lea (1846–1859). Ereditară 1859
Parma Carlos 18 august 2010 Bourbon-Parma Strănepotul lui Duce Robert I (1854–1859).
De asemenea, unul dintre moștenitorii contestați ai Succesiune carlistă.		 Ereditară 1859
Toscana Sigismondo 18 iunie 1993 Habsburg-Lorraine Stră-strănepotul lui Marele Duce Ferdinand al IV-lea (1859). Ereditară 1859 [26]
Regatul celor Două Sicilii Pedro 5 octombrie 2015 Casa de Bourbon-Două Sicilii Stră-stră-strănepotul lui Rege Ferdinand al II-lea (1830–1859). Ereditară 1861

Note

  1. ^ „Pretender”, American Heritage Dictionary of the English Language (ed. 4th), Houghton Mifflin Harcourt Publishing Company,  
  2. ^ „Impostor”, American Heritage Dictionary of the English Language (ed. 4th), Houghton Mifflin Harcourt Publishing Company,  
  3. ^ Blackwood, Gary L. (). Perplexing People. Marshall Cavendish. p. vi–vii. ISBN 978-0-7614-1890-0. 
  4. ^ Buyers, Christopher. „House of Zogu”. The Royal Ark. Accesat în . 
  5. ^ a b c McFerran, Noel S. (). „Francis II”. The Jacobite Heritage. Accesat în . 
  6. ^ Brook-Shepherd, Gordon (). Uncrowned emperor: the life and times of Otto von Habsburg. London: Continuum International Publishing Group. p. 254. ISBN 978-1-85285-439-3. 
  7. ^ „His Majesty King Simeon II of the Bulgarians”. Press Office of the Bulgarian Royal Family. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Princes Biron”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Sainty, Guy Stair. „The French Legitimist Case”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Le Comte de Paris” (în franceză). Institut de la Maison Royale de France. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Royal House of Orléans”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Jean-Christophe, Prínce Napoleón” (în spaniolă). Instituto Napoleónico México-Francia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Lichfield, John (). „Battle rages for the Napoleonic succession”. The Independent. Paris: Independent Print Limited. Accesat în . 
  14. ^ „His Majesty Pavlos, Crown Prince of Greece”. Office of the Greek Royal Family. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Hughes, David (). The British Chronicles, Volume 2. Westminster, Maryland: Heritage Books. p. 548. ISBN 978-0-7884-4491-3. 
  16. ^ „Anwyl of Tywyn”. Burke's Peerage & Gentry; The Origins Network. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ a b Leroy, Pierre Olivier. „Royal House of Montenegro”. The Njegoskij Fund Network. Accesat în . 
  18. ^ Infante Don Carlos, Duke of Calabria. „Genealogy of the House of Bourbon-Two Sicilies”. Royal House of the Two Sicilies. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b c d e f g h i j k l Raymond, Allan (). „Formerly-reigning monarchs and present-day claimants in Europe”. Monarchies of Europe. Yahoo! UK Ltd. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Royal House of Portugal”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Biografie”. General Secretariat of His Majesty King Michael I. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Imperial House of Russia”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Horen, Brien Purcell. Sainty, Guy Stair, ed. „The Russian Imperial Succession”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Romanov, Nicholas Romanovich (). „Presentation”. Official website of Nicholas Romanov, Prince of Russia. Accesat în . 
  25. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Royal House of Karageorgevich of Serbia and Yugoslavia”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ a b c Blankart, Michaela (ed) (). „George Frederick The Prince of Prussia”. House of Hohenzollern. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Velde, François (). „The Hohenzollern Succession Dispute”. Heraldica. Accesat în . 
  28. ^ Sainty, Guy Stair. „Genealogy of the Royal House of Wittelsbach”. Almanach de la Cour. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b Heinrich, Prinz von Hannover (). „Ernst August, Prinz von Hannover, Herzog zu Braunschweig und Lüneburg” (în germană). MatrixMedia Verlag. Accesat în . 
  30. ^ Marek, Miroslav (). „Bonaparte”. Accesat în . [sursă autopublicată][necesită sursă mai bună]
  31. ^ Raymond, Allan (). „Saxe-Weimar-Eisenach Royal Family”. Monarchies of Europe. Yahoo! UK Ltd. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Leistra, Netty. „The Grand Duchy of Luxembourg”. Netty's Royalty Page. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Männl, Anja. „Andreas Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha” (în germană). Herzogliche Hauptverwaltung Coburg. Accesat în . 
  34. ^ Raymond, Allan (). „Saxe-Meiningen Royal Family”. Monarchies of Europe. Yahoo! UK Ltd. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Schloss Sigmaringen. „The Family Tree”. Prince of Hohenzollern Group. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Perl, Alexander. „Biografie Fürst Alexander” (în germană). Schloss Bückeburg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Clifford, Tom (). „Schwarzenberg talks election”. The Prague Post. Prague: Prague Post Online. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ Mergel, Wolfgang; Wagener, Ekkehard; Obst, Carsten (). „Genealogie: Wittekind, Fürst zu Waldeck-Pyrmont” (în germană). Waldecker Münzen. Accesat în .