Când avea vârsta de 3 ani, Lidia și părinții ei s-au mutat de la Ustia la Bălți, pe strada Salom Aleihem. A învățat la școala nr. 4, unde juca în diferite mini-spectacole organizate de profesoara de limba franceză. După 10 clase, este primită la studii teatrale.[1]
S-a format ca profesoară de limba și literatura română la Institutul Pedagogic Alecu Russo din Bălți (actualmente Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți) în perioada 1976-1981, la profesorii E. Botezatu și I. Evtușenco.[2]
Carieră
A făcut parte din trupa Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți începând cu anul 1959. Primul său rol a fost Ionică, un băiețel de 7 ani, în piesa „Jertfa” de Gheorghe Timofte.[3] A mai interpretat aprox. 70 de roluri,[4] printre care:[2]
A părăsit teatrul în 1990, pentru a munci în sectorul administrativ. În 1990-1999 a fost șefă a Direcției cultură a municipiului Bălți, apoi până în 2003 șefă a direcției județene de cultură. Din 2003 până cel puțin în 2016 este președinte al Consiliului de ramură al Sindicatului lucrătorilor din cultură. A fondat „Clubul Meșterului Popular” și concursul „Steluța Bălțiului”.[1]
Premii și recunoaștere
Lidia Noroc-Pînzaru a fost distinsă cu următoarele premii:[1][2]
Este sora actriței Valentina Noroc-Dolgaciova.[1] A fost căsătorită cu regizorul Anatol Pînzaru.[5] După moartea acestuia, a înființat Fundația „Anatol Pînzaru”, reușind să fondeze și premiul „Anatol Pînzaru” pe lângă Uniunea Teatrală din Republica Moldova.
