Izidor Marcu (n. 1858, Dumitra – d. 6 aprilie 1924, Blaj) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[2]
Biografie
În toamna anului 1884, Izidor Marcu a fost hirotonit ca preot celib. A fost profesor de teologie morală și pastorală și de pedagogie la Blaj. Începând din anul 1889 a devenit la Blaj bibliotecar al arhidiecezan, secretar mitropolitan și membru în capitlu. A fost o perioadă rector al Academiei Teologice. A colaborat la "Foaia bisericească" și la "Unirea", fiind unul dintre întemeietorii acesteia. A scris mai multe cărți teologice și pedagogice.[2]
Educație
A urmat studiile primare și liceale la Alba Iulia și Blaj. A urmat studiile superioare teologice la Blaj și la Institutul “Augustinaeum” din Viena.[2]
Note
- ^ a b c d Înmormântarea P. Sf. Sale Părintelui Dr. Izidor Marcu, Unirea Poporului, Anul VI, nr. 15, 13 aprilie 1924
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 64
Bibliografie
- Șerban Ioan (coord.), Dicționarul personalităților Unirii: (Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003, p. 64.
Lectură suplimentară
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Vezi și
