Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iunie 2010. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iunie 2010.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Ioana Vlasiu
Date personale
Născută	1943 (81 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	istoric de artă
Activitate
Educație	Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei
Lucrări remarcabile	Vasile Popescu (monografie), Editura Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Editura Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictura românească, Editura Meridiane, București, 2000 Milița Petrașcu (monografie), Editura ARC, Chișinău, 2004
Cunoscută pentru	1990-1995 - funcția de director adjunct la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”; face parte din Consiliul Științific al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”; membră a Fundației Al. Tzigara-Samurcaș; membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts în secția de critică a Uniunii Artiștilor Plastici din România și AICA (Association internationale des critiques d’art)
Titlu academic	Cercetător principal gradul I, la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române și Doctor în istoria artei
Rude	Ion Vlasiu (tată)
Premii	1990 - Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiștilor Plastici; 2015 - Premiul „George Oprescu” al Academiei Române
Modifică date / text

Ioana Vlasiu (n. 1943, Mureș) este istoric și critic de artă^[1], fiica sculptorului și scriitorului Ion Vlasiu și a Marinei Vlasiu.^[2]

Deține titlul de cercetător principal gradul I, la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române și doctor în istoria artei.^[3]

A absolvit în 1966 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei.^[4]

După absolvire a lucrat la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, unde a îndeplinit între 1990-1995 funcția de director adjunct.^[5]

Face parte din Consiliul Științific al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.^[6]

Este membră a Fundației Al. Tzigara-Samurcaș.

Este membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts în secția de critică a Uniunii Artiștilor Plastici din România și AICA (Association internationale des critiques d’art). A fost primul editor pentru România al RIHA Journal. S-a aflat la conducerea Sectorului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă din 1990 până în 2015.^[7]

A predat în calitate de profesor invitat la Universitatea de Artă București cursul de Istoria artei românești moderne (1990, 1995, 1997, 1999, 2001).^[8]

În 2018 a fost curator al retrospectivei Octav Grigorescu/Georgeta Năpăruș la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, împreună cu Magda Cârneci.^[9]

A coordonat Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX (Editura Academiei Române, 2011-2012) și proiectul CNCS Sfântul din Montparnasse, de la document la mit. O sută de ani de exegeză brâncușiană (2012-2014).^[10]

A fost director-responsabil din partea IIA al proiectelor Studiu asupra simbolurilor fundamentale de comunicare vizuală (2003-2005) și CyberMuzeu al Universităților de Artă din România (2005-2007).

În perioada anilor '70-'80 a efectuat stagii în Polonia, URSS, R.D. Germană, Cehoslovacia (prin Academia Română sau prin Uniunea Artiștilor Plastici).

În anul 1993 a obținut o bursă la Collegium Budapest, Institute for Advanced Study, iar în anul 1994 bursa Fundației Paul J. Getty, din SUA.^[3]

În 1992 a inițiat colocviul internațional Artă și ideologie în Europa centrală și de est, la Institutul de Istoria Artei, Academia Româna și IREX.

În 2009 a fost coorganizatoare a expoziției Culorile avangardei. Arta în România. 1910-1950, Lisabona, Muzeul de artă modernă

În 2007 a fost implicată în organizarea colocviului internațional Symbolist Themes and Motifs in European Art around 1900, Institutul de Istoria Artei

În 2001 a fost membră în comitetul de organizare a colocviului Mémoire sculptée de l’Europe, Strasbourg și s-a implicat în organizarea simpozionului internațional Brancusi at his Zenith. And what next?

A organizat colocvii în cadrul Institului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”:

• Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea manifestului futurist (2009)
• Nicolae Grigorescu și modernitatea (2007)
• Ultimul clasic. Centenar Gheorghe Anghel (2004)
• 3 ipostaze ale modernității, 3 aniversări: Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu (2003)

• Vasile Popescu (monografie), Editura Meridiane, București, 1971
• Dimitrie Ghiață (monografie), Editura Meridiane, București, 1985
• Anii ’20, tradiția și pictura românească, Editura Meridiane, București, 2000
• Milița Petrașcu (monografie), Editura ARC, Chișinău, 2004

Este autoare în cadrul volumelor:

• Arta populară a aromânilor din Dobrogea (Editura Meridiane, 1979)
• Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida (Editura Kriterion, București,1991)
• Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu (București, 2002)
• Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006)
• Istoria românilor. Vol. IX: România în anii 1940-1947, coord. Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, București, 2008)
• Centenarul femeilor din arta românească, vol. 2 (Editura PostModernism Museum, 2018)
• Artiste uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești (Editura PostModernism Museum, 2021)^[8]

A colaborat cu articole de sinteză despre arta românească și despre artiști români în:

• RILA (International Repertory of the Literature of Art), Sterling and Francine Clark Art Institute, Williamstown, Mass.
• Bibliographie zur kunstgeschichtlichen Literatur în ost- und südosteuropäischen Zeitschriften, München, Zentralinstitut fur Kunstgeschichte, 1974-1978; 1990-1993
• Thieme-Becker, în prezent Saur Allgemeines Künstlerlexikon, K.G. Saur Verlag, Leipzig, 1980-2008 – 70 fișe
• Grove Dictionary of Art, Macmillan Publishers, London, 1996
• Encyclopedia of Eastern Europe. From the Congress of Vienna to the Fall of Communism. Edited by Richard Frucht, New York and London, 2000
• Enciclopedia artiștilor români contemporani, Editura Arc 2000, București, 2000
• Dicționarul artelor spațiale, Editura Meta, București

• Theodor Enescu, Scrieri despre artă. vol. I Luchian și spiritul modern în pictura românească și vol. II Artă și context cultural în primele trei decenii ale sec. XX, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, 2000-2003

• Experiența poloneză, în Arta, nr. 6, 1970
• Sur l’évolution contemporaine de l’art monumental roumain, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, vol. XI, 1974
• Fragen der zeitgenossischen rumänischen Monumentalkunst, în Deutsch-Rumänisches Colloquium junger Historiker, Kulturhistoriker und Zeitgeschichtler, Eigenverlag der Südosteuropa Gesellschaft, München, 1974
• Reflecții asupra limbajului plastic în desenul lui Octav Grigorescu, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 23, 1976
• Catul Bogdan – între virtuozitate și poezie, în Arta, nr. 6, 1977
• Momente din evoluția contemporană a sculpturii monumentale din România, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 25, 1978
• Sculptura modernă și conceptul de monument, în Studiul 2, decembrie 1981 (catalog)
• Brâncuși și tema sărutului, în Arta, nr. 7, 1981
• La Peinture des années 20 et les débats autour du concept de tradition, I, II, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XIX, 1982; tome XXI, 1984
• La Dobroudja: permanence d’un espace dans la peinture roumaine, în Revue des études du Sud-Est européen, tome XXII, no. 1, 1984
• Vasile Popescu - un criteriu, în Arta, nr. 12, 1984
• Tonitza și „lumea celor umili”, în Memoriile Secției de științe filologice, literatură și artă, 1986, vol. VIII
• Paciurea și limitele criticii, în Arta, nr. 3, 1987^[11]
• Noul clasicism al anilor '20 sau echivocul sincronismului, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 34, 1987
• Cornel Medrea. Prezența sculpturii, în Arta, no. 3, 1988
• Brancusi et l’avant-garde roumaine dans les revues tchèques de l’entre-deux-guerres, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991
• „Extazul realității vii, trăite…”. Un pictor uitat: Constantin Pantelimon, în Arta, nr. 3, 1988
• Paciurea, Eminescu și himerele, în Arta, nr. 5, 1989
• Însemnări despre avangarda românească, în Arta, nr. 6-8, 1990
• Paciurea, le monument d’Eminescu et Rodin, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991
• Brâncuși și filmul, în Cinema, nr. 4, aprilie 1990
• Provocările lui Mircea Spătaru, în Luceafărul, 9 mai 1990
• George Apostu și “resculpturalizarea” sculpturii, în Viața românească, nr. 1, 1991
• 110 ani de la nașterea lui G. Oprescu. G. Oprescu cronicar de artă, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 39, 1992
• La Fortune des idées constructivistes dans l’art roumain des années 20: l’integralisme, în Bucharest în the 1920s-1940s between Avant-Garde and Modernism, Bucharest, 1994
• L’Exégèse de Brancusi et le symbolisme, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXXII, 1995
• Notizen zur rumänischen Avangarde, în Problemi na iskustvo, Sofia, no. 1, 1996
• Din nou despre Rugăciunea lui Brâncuși. Argumente noi pentru o teză veche, în Caiete critice, no. 1-2, 1997
• Pallady și “nevăzutele simboluri”, în Colocviul Pallady. Muzeul național de artă, București, 1997
• Le Futurisme en Roumanie avant la première guerre mondiale, în Ligeia (Paris), 1997, no. 21-22-23-24, Octobre 1997/Juin 1998, p. 172-181
• Accepții ale conceptului de futurism în critica de artă românească înainte de primul război mondial, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 44, 1997
• Un expresionist transilvănean – pictorul Eugen Gâscă, în Vatra, nr. 11, 1998
• Strategies of Professional Integration: the All-Women Exhibitions Bucharest 1916-1927, în Actele Conferinței Internaționale Antropologia secolului XXI, 1999
• Modernitate și feminism în arta românească la începutul de secol: expozițiile artistelor pictori și sculptori. 1916-1927, în Artelier, nr. 5, 1999-2000
• Histoire, vandalisme et monuments publiques en Roumanie des derniers 50 ans, în Le Patrimoine Culturel National. Colloque International, Bucarest 2000.
• Ioan Andreescu și miturile criticii de artă interbelice, în Academica, nr. 5, 2000
• Andrei Cădere, un artist rătăcitor, în Caietele Meta, nr. 4, 2000
• Arta românească și istoria ei la Galeria Națională, în România literară, nr. 26, 2001
• Brancusi and his disciples. An Insight în Brancusi’s Pedagogy, în Brancusi at his Zenith. And what next? - International Symposium, Bucharest, 2001
• Bucharest în the 20s and the avant-garde movement, în Central European Avant-Gardes: Exchange and Transformation, 1910-1930. Los Angeles County Museum of Art, 2002, The MIT Press. Catalogue of the exhibition staged in Los Angeles, Berlin and Munich în 2002-2003.
• Henri Focillon et son expérience roumaine, în Histoire de l’art (Paris), No. 50, Juin, 2002.
• Strategies of Integration în the Artistic Milieu: the All-Women Exhibitions, Bucharest, 1916-1927, în Art Studies Quarterly, No. 4, 2002
• Inauguration de la Galerie d’art roumain moderne, Musée National d’Art de la Roumanie, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXXVIII, 2001
• Bucharest în the 20s, în Avant-Garde în Central Europe, Los Angeles County Museum, March-May 2002. Haus der Kunst, München (Catalogue)
• Contribution to Between worlds. A Sourcebook of Central European Avant-Gardes, 1910-1930. Los Angeles County Museum, The MIT Press, ed. by Timothy O. Benson and Eva Forgacs, 2002.
• Henri Focillon et son expérience roumaine, în Histoire de l’art, Regards exterieurs, No. 50, Juin, 2002, p. 139-146
• L’art roumain moderne et ses relations européennes dans les écrits de Theodor Enescu, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, 2002/2003, p.159-162
• L’Expérience roumaine, în La vie des formes. Henri Focillon et les arts, Musée des Beaux-arts de Lyon et Fondation de France, 2004, p. 231-241
• The Cult of Friendship and the Art of Portrait: Milița Petrașcu, în Sud-Est Cultural, nr. 1, 2005, p. 113-118
• De nouveau sur La Prière de Brancusi: arguments nouveaux pour une thèse ancienne, în Ligeia (Paris), Nr. 57-58-59-60, Janvier-Juin 2005
• Learning with Bourdelle: Romanian students of Emile Antoine Bourdelle, în Centropa (New-York), Vol. 6, Nr. 2, May 2006, p. 104-113
• Les élèves roumains d’Antoine Bourdelle, în catalogul Antoine Bourdelle (1861–1929) passeur de la modernité. Bucarest – Paris, une amitié franco-roumaine, Musée national d’art de Roumanie, Bucarest / Musée Bourdelle, Paris, 2006, p. 145-167
• Emile Antoine Bourdelle et la sculpture de l’entre-deux-guerres en Roumanie, în Influences françaises dans l’architecture et l’art de la Roumanie des XIXe et XXe siècles, Institutul Cultural Român, Bucarest, 2006, p. 125-145
• Atelierul Miliței, în Apostrof, nr. 12, 2006
• A Transilvanian expressionist – the painter Eugen Gasca, în Donația de grafică Eugen Gâscă (1908-1989), Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2007, p. 35-42.
• Peter Jacobi: Bilder einer Reise - Pelegrin prin Transilvania, Sibiu - Cultural Capital of Europe și Muzeul de istorie București, 2007
• Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle, în RRHA. Série Beaux-Arts, tome XLIV, 2007
• Modernitățile picturii interbelice românești, în Culorilea avangardei. Arta în România 1910-1950, Institutul cultural român, București, 2007
• Grigorescu and Japanism, în RRHA. Série Beaux-Arts, tome XLVI, 2009

În 1990 a primit Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiștilor Plastici.^[3]

A primit Premiul „George Oprescu” al Academiei Române în 2015.^[12]

Lucrările Ioanei Vlasiu au fost recenzate, citate sau semnalate de: Sanda Agalidi, Barbu Brezianu, Theodor Enescu, Amelia Pavel, Călin Dan, Magda Cârneci, Mihai Ispir, Marina Preutu, Vasile Florea, Irina Genova (Bulgaria), Crisztina Passuth (Ungaria), Andras Zwickl (Ungaria), Dragoș Gheorghiu, Paola Mola (Italia), Ioana Beldiman, Ruxandra Demetrescu, Anca Oroveanu, Costin Hostiuc, Maria Crișan, Carmen Popescu, Jean-David Jumeau-Lafond (despre Antoine Bourdelle, online).

• http://www.istoria-artei.ro/ioana-vlasiu--st23