Ioan Pop (avocat)
Ioan Pop (n. , Bucerdea Vinoasă, Ighiu, Comitatul Alba de Jos, România – d. 1953, Sighetu Marmației, Maramureș, România) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2] BiografieIoan Pop, s-a născut în Bucerdea-Vinoasă, comuna Ighiu, județul Alba, la 1 februarie 1890. Între anii 1892-1897 a fost elevul Liceului reformat calvin maghiar “Bethlen Gabor” din Aiud, după absolvirea căruia a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj, la 10 septembrie 1901 obținând diploma de licențiat în științe juridice. Patru ani mai târziu, Ioan Pop obține și titlul de doctor în filosofie.[1] Ucenicia în practica avocaturii o face la Alba Iulia, în cabinetul avocatului Camil Velican, doctor în științe juridice. La 26 iunie 1909 obține diploma de avocat “deplin” la Tabla regească din Târgu Mureș. Într-un act semnat de Andrei Bârseanu în anul 1911, președintele “Astrei” îl menționează pe Ioan Pop ca membru “fundațional” al societății. Acest act este o dovadă a implicării lui Ioan Pop în activitatea culturală și bisericească a timpului.Ioan pop a profesat ca avocat.[1] S-a ocupat de organizarea Marii Adunări Naționale din 1 decembrie 1918, membru în Marele Sfat Național, prefect de Alba în 2 rânduri, Inspector General Administrativ, subsecretar de Stat la Interne, deputat în parlamentele 1927, 1933.[1] În amintirea fiului pierdut prematur, familia Pop a înființat “Fundațiunea Dr. Ioan Pop”, cu un capital inițial de 200,000 lei, acest fond bănesc fiind destinat achiziționării unor cărți și rechizite.[1] A rămas amintirea lui Ioan Pop care și-a pus viața în slujba oamenilor și a locurilor natale, a rămas amintirea lui Ioan Pop ca cel dintâi prefect român al județului Alba. Avocatul Ioan pop s-a stins din viață în închisoarea din Sighet, în anul 1953.[3]:p. 268 Ioan pop a ctitorit biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Parohia Bucerdea Luminoasă, Protopopiatul Alba Iulia.[4] Activitatea politicăDin data de 14 noiembrie 1918 a fost membru al Consiliului Național Român din Alba Iulia, organism care a avut un important rol în pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.[1] După actul Marii Uniri, dr. Ioan Pop a fost ales președinte al organizației județene Alba a Partidului Național Român, iar de la 11 ianuarie 1919 și prefect al județului Alba. În anul 1929, dr. Ioan Pop. inspector general administrativ, a fost numit președinte al comitetului local de organizare a Serbărilor Unirii. În noua calitate, Ioan Pop a cerut și a obținut mutarea prefecturii județului Alba de la Aiud la Alba Iulia.[1] Din cauza prea multelor îndatoriri politice și administrative, la 9 mai 1930 a demisionat din funcția de inspector general administrativ. La 9 iunie 1930, prin decret regal, a fost numit subsecretar de stat pe lângă departamentul internelor. Această funcție a deținut-o și în timpul guvernelor prezidate de Iuliu Maniu și Alexandru Vaida Voedod.[1]:p. 77[3]:p. 268 RecunoașteriPentru activitatea pe care a desfășurat‑o în slujba cetății, în administrație, în plan cultural și bisericesc, dr. Ioan Pop a primit numeroase decorații. La 17 mai 1929 a primit Ordinul “Coroana României”, în grad de Mare Ofițer. La 3 aprilie 1931 a primit Ordinul “Ferdinand I” în grad de comandor. La 20 mai 1933 i s-a acordat brevetul de atribuire a Ordinului “Steaua României”, în gradul de comandor. În anul 1933, la 11 noiembrie, a fost decorat cu semnul onorific “Vulturul României”, în gradul de Mare Ofițer, destinat a răsplăti pe senatorii și deputații din Parlamentul țării. Pentru activitatea pe care a desfășurat-o pentru înzestrarea armatei țării, la 20 septembrie 1940 a primit medalia “Centenarul Carol I”.[1] Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Legături externe
Vezi șiInformation related to Ioan Pop (avocat) |