Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Hormonul (grec. ορμόνη, - horman, hormanus - a pune în mișcare, a trezi) este o substanță biochimică ce transmite informații de la un organ sau țesut la altul, fiind secretată de glandele endocrine sau de alte țesuturi, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism. Spre deosebire de sistemul nervos, unde informațiile de la centru (creier sau măduva spinării), respectiv impulsurile nervoase, se propagă prin prelungirile axonice sau dentritice cu o viteză mare care durează fracțiuni de secundă, informațiile transmise pe cale hormonală sunt mai lente, unele, ca de exemplu în cazul adrenalinei, care durează secunde, pe când în cazul celorlalți hormoni durează zile, până când informațiile ajung la organul sau țesutul țintă. De la această regulă fac o excepție hormonii tisulari (produși de țesuturi), hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produși direct de parenchimul organului țintă.
Hormonii au fost descoperiți pe la începutul secolului XX. Termenul de hormon a fost pentru prima oară folosit în anul 1905 de psihologul englez Ernest Starling (1866-1927). Hormonii sunt substanțe care acționează pe anumite organe țintă, ce au receptori speciali în membrana celulară care leagă moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declanșează o serie de reacții biochimice, pătrund prin membrana celulară și ajung în citoplasmă, respectiv nucleul celulei.
Hormonii din organismulanimal sunt produși și de glandele endocrine: hipofiză, epifiză, tiroidă, paratiroidă, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala și insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale. Denumirea de glande endocrine sau glande cu secreție internă se datorează faptului că hormonii produși de glandele respective se varsă direct în sânge, fiind transportați pe calea sanguină la organul țintă. Hormonii produși de plante se numesc fitohormoni (au, de exemplu, un nucleu format din o grupare fenolică și steroidă) și, asemănător hormonilor produși de organismul animal, acționează la distanță, fiind suficient o cantitate foarte mică de ordinul nanogramelor. Știința care se ocupă cu studiul glandelor endocrine și hormonilor se numește endocrinologie, iar medicul care lucrează în această ramură, endocrinolog.
Exemple de reglări pe cale hormonală
Glicemia (concentrația de zahăr din sânge) esterini reglat prin insulină produs de pancreasul endocrin - (insulele Langerhans)
Lipemia (Concentrația în grăsimi prin activitatea ficatului și pancreasului)
Senzația de foame (Centrul foamei fiind activat la scăderea valorii glicemiei)
Activitatea sexuală la bărbat sau femeie și reglarea ciclului menstrual
prin concentrația în sânge a calciului, glucozei etc.
Clasificarea hormonilor
Clasificarea hormonilor se face în funcție de raza de acțiune, solubilitate, structura chimică, locul de sinteză și în funcție de interdependința sistem endocrin cu cel nervos
Clasificare hormonilor în funcție de raza de acțiune
În funcție de raza de acțiune, hormonii sunt grupați în:
Hormoni locali: autocrini și paracrini
Hormoni endocrini
Neurohormoni
Hormoni endocrini
Hormonii endocrini respectă definiția clasică fiind sintetizați și secretați de celule specializate urmând să ajungă la celula țintă prin intermediul sistemului circulator legați de proteine transportoare în cazul hormonilor hidrofobi sau liberi în sânge în cazul hormonilor hidrofili.
Hormonii paracrini
Hormonii paracrini nu respectă definiția clasică dată hormonilor fiind sintetizați de o celulă specializată,urmând să acționeze asupra celulelor învecinate, fără a mai ajunge în torentul circulator.
Exemplu: somatostatina produsă de celulele D pancreatice acționează asupra celulelor A (secretoare de glucagon) și B (secretoare de insulină) inhibându-le secreția.
Hormonii autocrini
Hormonii autocrini sunt sintetizați și secretați de către o celulă în spațiul extracelular, acționând ca mesager asupra aceleiași celule. În acest caz, celula țintă și celula secretoare reprezintă de fapt aceeași celulă.
Neurohormonii
Neurohormonii sunt o categorie specială de substanțe chimice produse de către celulele nervoase, eliberate în sânge prin terminațiile axonale și apoi vehiculate prin sistemul circulator până la nivelul celulei țintă. Prin intermediul neurohormonilor se realizează interacțiunea dintre sistemul nervos și sistemul endocrin.
Clasificare hormonilor în funcție de solubilitate
În funcție de solubilitate, hormonii se pot clasifica în hormoni hidrosolubili (hidrofili) și hormoni liposolubili (hidrofobi). Hormonii liposolubili necesită proteine transportoare pentru a fi vehiculați prin sânge până la nivelul celulei țintă, de asemenea acești hormoni prezintă capacitatea de a traversa bistratul lipidic al membranei celulare, pătrunzând în interiorul celulei unde se afla receptori specifici fie în citoplasmă fie legați de cromatină la nivelul nucleului.
Hormonii hidrosolubili circulă liberi prin sistemul circulator însă nu pot traversa membrana celulară. Receptori pentru acest tip de hormoni se află încorporați în membrana celulară, determinând producția de mesageri secunzi la nivelul spațiului citoplasmatic hormonul fiind considerat mesager primar.
Clasificarea hormonilor în funcție de locul de producere
Hormonii sunt secretați la nivelul întregului organism, putând fi secretați de organe specializate sau de celule individuale ce prezintă activitate secretorie
Hormoni hipotalamici
Hormonul eliberator al tireotropinei (TRH)
Hormonul eliberator al somatostatinei (GH-RIH)
Hormonul eliberator al gonadotropinelor (Gn-RH)
Hormonul eliberator al corticotropinei (CRH)
Hormonul eliberator al somatotropinei (GH-RH)
Hormonul antidiuretic - vasopresina ( ADH)
Hormoni hipofizari
Somatotropina numită și hormonul de creștere (GH)
Corticotropina numită și hormonul adenocorticotrop (ACTH)
-Serotonina (Hormonul fericirii): Substanță prezentă în celulele tractului gastro-intestinal, în creier, în plachetele sangvine ale unor mamifere, cu rol important în contracția musculaturii netede, în dilatarea capilarelor, în creșterea permeabilității vaselor mici.
- Adrenalina: Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică, utilizat ca medicament datorită proprietăților vasoconstrictoare și stimulatoare ale mușchiului cardiac; epinefrină, suprarenină.
