PROFILPELAJAR.COM

Identificare
Dopamină


Număr CAS	51-61-6^[1]
PubChem	681^[2]
DrugBank	DB00988
ChemSpider	661^[3]
UNII	VTD58H1Z2X^[1]
KEGG	D07870^[4]
ChEMBL	CHEMBL59^[5]
Cod ATC	C01CA04^[6]
SMILES	C1=CC(=C(C=C1CCN)O)O^[2]
InChI	InChI=InChI=1S/C8H11NO2/c9-4-3-6-1-2-7(10)8(11)5-6/h1-2,5,10-11H,3-4,9H2^[2]
Date chimice
Formulă	C₈H₁₁NO₂^[2]
Masă molară	153,079 u.a.m.^[7]
Date fizice
Punct de topire	128 °C
Modifică date / text

Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).

Istoric

Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra.^[8] A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia.^[9]

Efecte fiziologice

Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.

„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”^[10]

„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.^[11]^[12]

Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.^[13]

Neurotransmițător

Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.^{[necesită citare]}

Formula chimică de structură

Formulă chimică C₈H₁₁NO₂

Biosinteză

Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.

Vezi și

Serotonină

Bibliografie

en Chen, Angela (27 martie 2018). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'”. The Verge. Accesat în 25 iulie 2022.
en Goecker, Liesl (19 decembrie 2019). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în 25 iulie 2022.
en Lanese, Nicoletta (19 noiembrie 2019). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în 25 iulie 2022.
en Ley, David J. (6 ianuarie 2017). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în 27 august 2020.

Legături externe

en Sian Gregory, Paul M. Burnham Dopamine, Hillsborough College, Sheffield, UK.
en Zen Faulkes (profesor universitar asistent, McMaster University, Canada) Is dopamine a feel good happy chemical (neurotransmitter)? Quora
en Grinspoon, Peter (26 februarie 2020). „Dopamine fasting: Misunderstanding science spawns a maladaptive fad”. Harvard Health. Accesat în 14 mai 2024.

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d dopamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în 19 noiembrie 2016
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în 19 noiembrie 2016
^ ^a ^b dopamine (în engleză), ChemSpider, accesat în 19 noiembrie 2016
^ ^a ^b dopamine (în engleză), ChEBI, accesat în 19 octombrie 2016
^ ^a ^b DOPAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în 19 noiembrie 2016
^ ^a ^b Dopamine (în engleză), DrugBank, 17 noiembrie 2015
^ ^a ^b „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în 19 octombrie 2016
^ en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în 29 martie 2012, la Wayback Machine.
^ en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.
^ Ley 2017.
^ Goecker 2019.
^ Lanese 2019.
^ Chen 2018.