György Bözödi
Date personale
Născut	9 martie 1913[1][2] Bezid, Mureș, România
Decedat	25 noiembrie 1989 (76 de ani)[1][2] Budakeszi, Pesta, Ungaria
Cetățenie	România  Ungaria
Ocupație	traducător istoric sociolog[*]​
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Premii	Premiul Baumgarten (1939)
Modifică date / text

György Bözödi, cu numele de familie real Jakab, (n. 9 martie 1913, Bözöd, azi Bezid, județul Mureș – d. 25 noiembrie 1989, Budakeszi) a fost un scriitor, sociolog și istoric maghiar.

A absolvit Colegiul Unitarian din Cluj (1931), apoi a urmat timp de doi ani studii de teologie. Începând din 1933, a studiat dreptul și filosofia la Universitatea din Cluj. Poemele și povestirile sale au apărut în Ellenzek și Keleti Újság. A fost redactor la ziarul Székely Szó din Târgu Mureș. A locuit la Cluj în perioada 1935-1957, unde a fost colaborator al revistei Hitel și din 1940 angajat la Biblioteca Universității. A publicat articole în publicațiile Pásztortűz, Ellenzek, Erdélyi Helikon și Korunk. Activitatea sa istorică și sociologică a fost publicată în lucrarea Székely bánja (1938). În Ungaria, lucrările sale au fost publicate în Kelet Nepe (1941). El a fost unul dintre fondatorii și redactorii revistei Termes (1942-1944). În anii 1950 a lucrat pe post de contabil în cooperație. Din 1957 și până la pensionarea sa, în 1975, a lucrat pe postul de cercetător academic la Târgu Mureș. În 1939 a primit Premiul Baumgarten.

• Székely emberek, zsidó istenek (Jegyzetek a székely szombatosokról, Cluj, 1935);
• Székely bánja (sociografie, Cluj, 1938 și Budapesta, 1939);
• Romlás I-II. (roman, Budapesta, 1940);
• Nyugtalan pásztorok (roman, Budapesta, 1942, ediția a II-a, cu prefață de József Izsák, RMI 1968);
• A tréfás farkas (povești de János Bágyi, ilustrații de Béla Gy. Szabó, Budapesta, 1942, 1943);
• Székelyek (povești populare, Budapesta, 1943);
• Repedt csupor (povestiri, Budapesta, 1944);
• Erdély szabadságharca (documente oficiale, scrisori și ziare despre Revoluția din 1848-1849, cu o introducere de Edgár Balogh, Cluj, 1945);
• Rebi néni feltámadása (nuvele, Cluj, 1945);
• Eladó temető (Sfântu Gheorghe, 1945);
• Hazafelé (povestiri, ilustrații de Béla Gy. Szabó, Târgu Mureș, 1958);
• Az eszös gyermök (povești de János Bágyi, ilustrații de Béla Gy. Szabó și Júlia Ferenczy, 1958);
• Nyugtalan pásztorok : elbeszélések (București, 1968);
• Nap és árnyék (poezii, postfață de József Izsák, RMI 1979);
• Halott-világítás (nuvele, Editura Kriterion, București, 1990).

• V. Em. Galan: Baragán vol. I (1956) și II (1961);
• Zaharia Stancu: Vérebek (1957);
• Szegény ember okos leánya (povești populare românești, împreună cu Rózsa Ignácz și Zoltán Jékely, Budapesta, 1957);
• Liviu Rebreanu: Akasztottak erdeje (Târgu Mureș, 1957);
• Román népmesék (1958);
• Cezar Petrescu: Főváros (1963).

• Premiul Baumgarten (Budapesta, 1939)

• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés I. (A–F). Főszerk. Balogh Edgár. Bukarest: Kriterion. 1981.
• Új magyar irodalmi lexikon I. (A–Gy). Főszerk. Péter László. Budapest: Akadémiai. 1994. 281-282. o. ISBN 963-05-6805-5