Gyula Dávid (istoric literar)

Gyula Dávid

Fotografiat de László Horváth
Date personale
Născut (96 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Araci, Covasna, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric literar[*]
jurnalist
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Bolyai din Cluj ()
Note
PremiiPremiul János Arany[*]
Ordinul de Merit al Republicii Ungare în grad de comandor[*]
Premiul EMKE pentru întreaga carieră[*]  Modificați la Wikidata

Gyula Dávid (n. , Araci, Covasna, România) este un istoric literar, jurnalist și traducător maghiar din Transilvania.

Biografie

S-a născut la 13 august 1928 în satul Araci, fiind fiul lui Gyula Dávid și Ida Imre. A urmat studii medii la Odorheiu Secuiesc și apoi la Facultatea de Litere a Universității Bolyai din Cluj (1947–1951).

A lucrat ca redacția din Cluj a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) în anii 1951–1953, apoi ca preparator (1953–1956) și asistent (1956–1957) la Universitatea Bolyai. A fost arestat după Revoluția din Ungaria din 1956 și deținut politic în perioada 1957–1964. După eliberare a lucrat ca instalator la Cluj (1964–1965) și liber profesionist (1965–1969). A fost reabilitat în 1969 și apoi angajat ca redactor și apoi ca director al Editurii Kriterion din Cluj (1970–1992). A obținut ulterior titlul de doctor în științe filologice (1974).

Începând din 1980 a fost membru al comisiei ce a elaborat Lexiconul maghiar din România, apoi redactor-șef din 1994. În 1990 a devenit membru al Clubului Român de Presă. A fost președinte al Asociației Culturale Maghiare din Transilvania între 1991-1999 și apoi președinte de onoare din 1999. A colaborat între 1991-1995 la revista Erdélyi Múzeum. Începând din 1992 a fost director al Editurii Polis din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Primul său articol a apărut în 1949 în Utunk, iar mai târziu a publicat în Korunk, Utunk, Igaz Szó și A Hét. Domeniul său de cercetare este istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, relațiile literare româno-maghiare, proza maghiară din România în perioada interbelică și, în ultima vreme, istoria literaturii maghiare din România.

Viață personală

S-a căsătorit în 1951 cu Katalin Árva și au împreună doi copii: Katalin (1952) și Gyula (1957).

Scrieri

  • Jókai. Emberek, tájak, élmények Jókai erdélyi tárgyú műveiben (Jókai. Teme, figuri, peisaje în opera sa, micromonografie, 1971)
  • Petőfi Erdélyben (Petőfi în Transilvania, studii, în colaborare cu Imre Mikó, 1972, 1998)
  • Tolnai Lajos Marosvásárhelyen (1868–1884) (Tolnai Lajos la Tg. Mureș, monografie, 1974)
  • Találkozások. Tanulmányok a román–magyar irodalmi kapcsolatok múltjából (Întîlniri. Studii de istorie a relațiilor literare româno-maghiare, studii , 1976)
  • A romániai magyar irodalom története (Istoria literaturii maghiare din România, manual, 1978) - coautor
  • Magyar irodalom (manual, 1979)
  • Erdélyi irodalom – világirodalom (Literatură transilvană – literatură universală, studii, articole, note, 2000)
  • Írók, művek, műhelyek Erdélyben (Scriitori, opere, ateliere în Ardeal, studii, eseuri, 2003)
  • Kossuth Lajos és Erdély. Tanulmányok (Kossuth Lajos și Transilvania. Studii, 2004) - coautori: Ákos Egyed și József Kötő

Traduceri

Activitate editorială

  • A kuruckor költészete (întocmit de Zádor Tordai, 1956)
  • Szeptemberi emlék. Magyar írók a régi iskoláról (compilare, introducere, note, 1957)
  • Jókai Mór: Az arany ember (Omul de aur) (prefață, apendice, 1967)
  • Irodalomkritikai antológia (selecție, note, vol. 1–3, 1968–1969, vol. 4, 1972)
  • Ioan Slavici: Jószerencse malma (Moara cu noroc) (postfață, 1970)
  • Daday Loránd: A lápon át (editare, prefață, 1970)
  • Jókai Mór: Fekete gyémántok (Diamantele negre) (introducere, apendice, 1972, 1987)
  • Jókai Mór: Szegény gazdagok (Sărmanii bogați) (prefață, note, 1973)
  • Jókai Mór: Sárga rózsa (Trandafirul galben) (prefață, note, 1974)
  • Mikszáth Kálmán: Beszterce ostroma (prefață, note, 1974)
  • Jókai Mór: A kiskirályok (prefață, note, 1979)
  • St. Sarkany: Az irodalomelmélet mint társadalomtudomány (postfață, 1979)
  • Jókai Mór: A tengerszem tündére (selecție, note, prefață, 1979)
  • Kemény Zsigmond: A rajongók (postfață, 1980)
  • Tamási Áron: Zeng a magosság (selecție de nuvele, postfață, 1980)
  • Jókai Mór: Egy magyar nábob (Un nabab maghiar) (postfață, apendice, 1980)
  • Tamási Áron: Tiszta beszéd. Publicisztika 1923–1940 (note, 1981)
  • Jókai Mór: Kár­páthy Zoltán (introducere, apendice, 1981)
  • Jókai Mór: Rab Ráby (prefață, anexe, 1983)
  • Tolnai Lajos: A polgármester úr (postfață, note, 1986)
  • Jókai Mór: Bál­ványosvár (prefață, anexe, 1992)
  • Bajor Andor: Betűvetők becsülete (1996)
  • Egy kisebbségi kisebbségei (editat de Zoltán Veress, 1997)

Premii

  • Premiul Tamási Áron (Budapesta, 1991)
  • Premiul Kemény Zsigmond (Budapesta, 1999)
  • Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (2000)
  • Premiul Wlasits (Ministerul Culturii Ungare, 2002)
  • Premiul Arany János (2006)
  • Crucea Ordinului de Merit Maghiar (2013)

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Bibliografie

Legături externe