Gustav Kisch

Gustav Kisch
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Bistrița, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Membru de onoare al Academiei Române

Gustav Oswald Kisch (n. 26 martie 1869, Bistrița – d. 1 iunie 1938, Cluj) a fost un teolog evanghelic sas, filolog, membru de onoare (1933) al Academiei Române și întemeietorul Școlii Germaniștilor Bistrițeni (Nösner Germanistenschule).

Viața și activitatea

Gustav Kisch a studiat filologie și teologie la Cluj, Budapesta, Berlin, Tübingen, Leipzig și Zürich. A fost preocupat de locul de origine a sașilor, pe care a încercat să-l determine pe baza limbii vorbite de ei.[2] În acest scop, în perioada 1888 - 1904 Gustav Kisch a călătorit de cinci ori în Luxemburg.[3]

În perioada 1891-1910 a fost profesor la Gimnaziul Evanghelic C.A. din Bistrița, iar în perioada 1911-1920 a fost preot paroh al Bisericii Evanghelice C.A. din Bistrița.

Timp de 17 ani, din 1920 până în 1938, lingvistul și teologul bistrițean Gustav Kisch a fost șeful catedrei de germanistică a Universității din Cluj.[4]

Acesta este cunoscut ca fiind autorul teoriei identității graiului bistrițean cu cel luxemburghez și deci a emigrării sașilor din regiunea Mosela-Luxemburg în Transilvania. În cariera sa, acesta se poate spune că a „exploatat” lingvistica, etimologia, precum și toponimia în cadrul incrusiunii sale în timp în vederea descoperirii trecutului celor două regiuni: Transilvania și Banat[5].

Opera

  • Die Bistritzer Mundart verglichen mit der Moselfränkischen, Halle, 1893; („Dicționar comparativ al dialectului năsăudean și cel francon de pe Mosela și din Luxemburg”);
  • Erloschenes Slawentum in Siebenbürgen, în: Korrespondenzbl. des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, 42, 1924, pag. 1-9, 25-41;
  • Erloschenes Magyarentum in Siebenbürgen, în: Korrespondenzbl. des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, 42, 1924, pag. 135-160.
  • Siebenbürgen im Lichte der Sprache: Ein Beitrag zur Kulturgeschiche der Karpathenländer, Mayer & Müller, g.m.b.h., 1929 („Transilvania privită sub aspectul limbii: o contribuție la istoria culturii țărilor carpatice”).

Note

  1. ^ a b Gustav Kisch 
  2. ^ Holger Fischer, Wissenschaftsbeziehungen und ihr Beitrag zur Modernisierung das deutsch-ungarische Beispiel, Müchen, editura Oldenbourg, 2005, p.165
  3. ^ Wolfgang Dahmen, Germanisch und Romanisch in Belgien und Luxemburg (în Romanistisches Kolloquium 6, 1989-1990, Bamberg u.a.) ed. Tübingen Narr 1992
  4. ^ „Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Limbă și literatură germană”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 190. 

Legături externe

 Acest articol biografic despre un filolog român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!