Geta Brătescu[6][7] (n. , Ploiești, România – d. , București, România) a fost un artist plastic, fotograf, eseist și scriitor din România. Este considerată una dintre cele mai remarcabile femei avangardiste din Europa de Est.[8]
Opera sa artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie și ilustrație de carte.
Geta Brătescu a primit în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabila sa contribuție la dezvoltarea artei românești contemporane. De asemenea, Geta Brătescu a fost director artistic al revistei de literatură și artă Secolul 20/21. Un sumar al creației sale a făcut obiectul retrospectivei personale organizate la Muzeul Național de Artă în decembrie 1999. În luna mai 2007 artista a expus desene inedite la UNAgaleria în expoziția cu titlul „Cinci minute”.[9]
Studii
Geta Brătescu urmează Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 – 1949, profesori: George Călinescu și Tudor Vianu, apoi Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București între 1969 – 1971. (Începe studiile de artă în 1945 la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea maestrului Camil Ressu, dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste.)
Prezență distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravură, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalație, film (de animatie, 8 mm, video).[9]
Opera
Accepțiunea suprarealistă a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură ca în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigența «imediateței» este bruiată de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, încorporând în desenul «automatic » emergența formelor atunci când mâna transcrie ceea ce îi dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator.
Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior converg într-o sinteză unică. În seria de fotografii alb negru artista este treptat acoperită de alb, absorbită de spațiul înconjurător al atelierului supus aceleiași metamorfoze către alb - o transformare a interiorului care ne amintește de Merzbau ansamblul constructivist al lui Kurt Schwitters.
Multe din lucrările Getei Brătescu pornesc de la ideea de artificiu. Pentru ea, conceptul este de o importanță centrală în înțelegerea artei și a creativității în general. Multe din lucrările ei surprind artificialitatea lor inerentă, captând mișcarea tranzitorie de la natură la cultură.
Geta Brătescu este prinsă într-o mișcare contradictorie, dezvoltând artificialitatea și admițând în acelasi timp inevitabilitatea ei. Revelatoare în acest sens sunt obiectele cu chipul ei ca o mască, accentuând sau diminuând prezența artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului.
Ca în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalantă și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. (Arta Getei Brătescu, text de Magda Radu, Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint ).[10]
^Apostol, Mihai (). Tradiții plastice ale orașului Ploiești. Comitetul pentru Cultură și Artă al județului Prahova. p. 58.
^Barbosa, Octavian (). Dicționarul artiștilor români contemporani. Meridiane. p. 78-80.
^Geta Brătescu, Drawing as a dance, Broșura expoziției, 25 martie - 25 iunie 2023, Muzeul de artă din Ravensburg, Germania. Pagină accesată pe 08.05.2023. Broșura expoziției este disponibilă și în versiune tipărită.
^Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011
^Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București,p. 175, Editat de Centrul Iinternațional Pentru Artă Contemporană,1999
^Geta Brătescu, Dicționarul de Artă Modernă,p.65-66 de Constantin Prut,Editura Albatros,1982
^Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar bibliografic. Darkoprint. p. 83.
Bibliografie
Apostol, Mihai, Tradiții plastice ale orașului Ploiești, Editura Comitetului pentru Cultură și Artă al județului Prahova, Ploiești, 1971;
Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, București, 1976;
Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela, Personalități prahovene. Dicționar bibliografic, Editura Darkoprint, 2021;
Alina Șerban (editor), Album Geta Brătescu “Atelierul/The Studio”, Editura Sternberg Press, 2013
Geta Brătescu – Atelierele Artistului – The Artist’s Studios, M.N.A.C. Anexa, București/Bukarest și/and M.U.S.U.C., Léon, Spain, 2012, curator Magda Radu
Ștefan Augustin Doinaș “Geta Brătescu desenand cu ochii inchisi”, Secolul 20, Nr.1-2-3 din 1995
Irina Cios „Profil ’90: Geta Brătescu – salvarea identității”,în Observatorul cultural, Nr.5 din 2000, p.24
Călin Dan „Geta Bratescu – Portret, autoportret, precipitare”, în Arta, Nr.7 din 1986, p.23-24
Andrei Pleșu „Medeea și paradoxul feminității”. Geta Brătescu, Ochiul și lucrurile, Editura Meridiane, 1986, p.148-150;
Theodor Redlow „Geta Brătescu-Desene pentru Faust”., Arta, Nr.1 din 1985, p.13-14;
Dan Hăulică „Atelier”, Secolul 20, Nr.11 din 1970, p.120-121
Anca Arghir (editor), Geta Brătescu, Editura Meridiane, 1967
Ruxandra Balaci (editor), Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București, Editat de Centrul Internațional Pentru Artă Contemporană, 1999
Geta Brătescu, Ateliere de artiști din București, Vol.al 2 lea, p.11-15,Editura Noimediaprint;
Catalogul Expoziției Geta Brătescu și Ion Grigorescu „Resurse”, M.N.A.C.,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu;
Catalogul Expoziției Geta Brătescu, Galeria Taxispalais, 2008;
Alexandra Titu, Experimentul în arta românească după 1960, Geta Brătescu p.8,72,101,106,Editura Meridiane, 2003;
In search of Balkania /În căutarea Balcaniei, Geta Brătescu Neue Galeria Graz, autori:Roger Gonver, Cufer Peter, Peter Weibel;
Constantin Prut, Dicționarul de Artă Modernă, Geta Brătescu, p.65-66, Editura Albatros, 1982;
Ciuma de Albert Camus,Revista „Secolul 20”,p.75-165,Nr.6,Anul 1964;
Geta Brătescu, Catalogul Expoziției, „Economia darului”, Galeria The Blade Factory Liverpool, 2010;
Geta Brătescu, Frieze Magazine, Published on 24/09/08 By Burkhard Meltzer;
Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011
