Florin Lăzărescu s-a născut la Doroșcani, un sat din județul Iași, unde a și copilărit. Conform mărturiei sale, a trăit între „oameni care spuneau povești”. Din clasa doua a început să citească, o pasiune pe care i-a transmis-o și surorii sale mai mici. La școala primară, exista un aparat de proiectat cu role, unde se difuzau filme.[4]
A debutat cu volumul de povestiri Cuiburi de vîsc (2000), pe care l-a tipărit la editura OuTopos (a unei asociații studențești), într-un tiraj de 500 de exemplare.[6][7] Ulterior a fost publicat în antologia Ozone friendly (2001) și a scos volumul Șase moduri de a-ți aminti un cal sau Șase povestiri (2003) la editura online LiterNet, cu o prefață de Lucian Dan Teodorovici.[8] Deși a fost remarcată lipsa de originalitatea a structurii narative a povestirilor (de tipul „în cadru”) din Șase moduri de a-ți aminti un cal, criticul Marius Chivu considera cartea drept un exercițiu reușit de virtuozitate, caracterizat de o scriitură foarte bună.[9] Iulia Popovici sesiza vocația cinematografică a lui Lăzărescu.[10]
În 2003 a publicat la Polirom primul său roman, Ce se știe despre ursul panda, cu o prefață de Ovidiu Șimonca. Premisa cărții este că naratorul urmărește parcursul unui ziar care trece din mână în mână, înfățișând între timp personajele; ca erou este fixat Toma, angajat într-un supermarket. Critica Iulia Popovici aprecia că Lăzărescu are o mână fină pentru figuri pitorești, care conturează o „lume pestriță [care] e amenințată să-și piardă simțul lucrului sfînt (prin asta înțelegîndu-se și, pur si simplu, contactul imediat cu cel de lîngă tine); în cel mai bun caz, e o lume de urși panda, refuzînd să mai comunice, să se mai înmulțească, fie pentru c-au pierdut sensul existenței, fie fiindcă, dimpotrivă, i-au aflat secretul și-i trăiesc preaplinul.” Ea sesiza de asemenea încărcătura livrescă a prozei lui Lăzărescu.[7] Criticul de întâmpinare Costi Rogozanu de la Observator cultural a evaluat romanul lalolaltă cu câte o carte de Radu Pavel Gheo și Lucian Dan Teodorovici, apărute la aceeași editură, dând verdictul că autorii „scriu impecabil” și că deși „se pot găsi diverse reproșuri de amănunt [...] toți trei sînt scriitori profesioniști.[11]
Tot în 2003, Lăzărescu a fost reprezentat cu proza Pulp Fiction în antologia Respiro - Antologie de proză scurtă (2000-2002) alcătuită de Mona Mamulea. Criticul de întâmpinare Marius Chivu considera textul lui Lăzărescu – alături de cele ale unor Adina Dabija, Ioan Es. Pop, Bogdan Suceavă sau Paul Doru Mugur – printre cele mai bune din volum.[12]
În 2005, Lăzărescu a publicat romanul Trimisul nostru special, care l-a făcut cunoscut.[4] Cartea a fost tradusă în mai multe limbi (franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară și croată).[5] Traducerea franceză de Olimpia Bogdan-Verger la Éditions des Syrtes a fost primită foarte bine în Franța, Lăzărescu fiind primul român mai tânăr publicat de editură.[13]
Opera
Volume
Cuiburi de vîsc, Iași: Editura OuTopos,
Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri, Editura LiterNet,
Ce se știe despre ursul panda, Iași: Editura Polirom,
Lampa cu căciulă, scurtmetrajul cu care a cîștigat concursul organizat în 2005 de Centrul Național al Cinematografiei. Scurtmetrajul a fost turnat în regia lui Radu Jude, în 2006.
Animat Planet Show, în colaborare cu Lucian Dan Teodorovici, difuzat de Antena 1.
