Nobilul Griniov, pleacă să-și înceapă serviciul militar, dar este prins de o furtună de zăpadă și ajungând la han, dăruiește ghidului său Emelian Pugaciov un cojocel din piele de iepure. Locul de serviciu al lui Griniov se dovedește a fi o mică fortăreață, Belogorskaia. Griniov se îndrăgostește de fiica comandantului, Masha, și este rănit într-un duel de ofițerul Șvabrin. În curând, Pugaciov instigă la o revoltă, pune stăpânire pe fortăreață și execută părinții lui Mașa și îl eliberează pe Griniov. Primește o scrisoare de la mireasă și află că Șvabrin, care a devenit complicele lui Pugaciov, o forțează să se căsătorească.
Cu ajutorul lui Pugaciov, Griniov o eliberează pe Mașa. După război, Șvabrin, care a fost capturat, l-a calomniat pe Griniov, acuzându-l de complicitate cu Pugaciov, dar Mașa a reușit să-i demonstreze împărătesei nevinovăția logodnicului ei. Filmul se încheie cu o scenă amplă a execuției lui Pugaciov.
A fost lansat în anul 1958 și a avut parte de succes comercial, fiind vizionat de 18,0 milioane de spectatori în cinematografele din Uniunea Sovietică.[2]
^ru Александр Викторович Федоров [Aleksandr Viktorovici Fedorov] (), Статистические данные посещаемости советских фильмов: 1950–1990 [Date statistice privind vizionarea filmelor sovietice: 1950–1990] (PDF), Moscova: ОД «Информация для всех», p. 21, accesat în
Bibliografie
Pușkin, Aleksandr, Fata căpitanului, tradus de Eusebiu Camilar, București, 1956: Editura Cartea Rusă, Colecția Clasicii Ruși, 137 pag.;
