PROFILPELAJAR.COM

Coordonate: 46°09′27″N 26°36′17″E ({{PAGENAME}}) / 46.15750°N 26.60472°E
Fabrica de Sticlă
Huta
— *fost sat[]** —
Satul la sfârșitul secolului al XIX-lea în a treia ridicare topografică iozefină realizată de autoritățile austro-ungare (1892-1898).
Fabrica de Sticlă Fabrica de Sticlă (Județul Bacău) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Bacău
Comună	Bogdănești

Populație (1895)
- Total	143 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)

Prezență online

Modifică date / text

Fabrica de Sticlă^[1] sau Huta^[2] a fost un sat în comuna Bogdănești din județul Bacău, Moldova, România.

Istoric

În Moldova nu exista nicio fabrică de sticlă înainte de 1700, aceasta importându-se sub formă de geamuri de dimensiuni diferite, solnițe, recipiente de apă, carafile, pahare de cristal (unele poleite cu aur), cești de cafea cu farfurii, zaharnițe.^[3] În 20 noiembrie 1740 au fost atestați 12 liude (contribuabili) sticlari la Călugăra, Bacău „care au eșit den Țeara Ungurească” și ce trebuiau să livreze pe an Domniei^[4] 500 de table de sticlă de fereastră și 100 de pahare de apă.^[3] În condica de porunci, corespondențe, judecăți și cheltuieli a lui Constantin Mavrocordat (1741–1742), sticlarii din Bacău figurează ca scutiți de taxe.^[5] În 1786 un evreu a întemeiat la Hârlău prima fabrică propriu-zisă din Moldova.^[3]

O fabrică de sticlă ce folosea și forța aburului^[6] a fost reînființată^[7] la Grozești de cneazul Dimitrie Cantacuzino^[2]^[8] în 1848,^[9]^[8] în același an cu cea de la Pădurea Neagră, Bihor (în maghiară Feketeerdő), fabrica bihoreană fiind considerată prima cea mai mare din actualul teritoriu al țării.^[9] Fabrica băcăuană,^[9] atunci situată în teritoriul comunei Grozești,^[9]^[10] era considerată a produce o sticlă de calitate foarte bună și mai ieftină decât cea din import,^[9] fiind specializată pe sticlărie obișnuită și geamuri.^[7] Unitatea a trecut în proprietatea lui Lascăr Bogdan^[11] și ulterior la Ulise I. Negroponte.^[2] Fabrica, pe lângă forța de muncă calificată a unor meșteri germani de peste hotare, mai folosea și munca țăranilor clăcași.^[12]

În anul 1855 vornicul Lascăr Bogdan a solicitat acordarea unui privilegiu pe 20 de ani pentru a fi scutit de plata vămii la materiile prime importante, precum și de toate dările și de recrutare la Miliția Pământească a lucrătorilor fabricii de sticlă de pe moșia Grozești.^[13]

Fabrica și-a încetat în secolul al XIX-lea producția ca urmare a unui incendiu puternic.^[2]

La sfârșitul secolului al XIX-lea satul de lângă aparținea de comuna Bogdănești, plasa Trotuș, fiind amplasat în locul numit Hută, moșie a fraților Weissengrün care au instalat o nouă fabrică de sticlă în ianuarie 1889 cu un cost de 100 000 lei.^[1] Fabrica era amplasată în valea pârâului Curița.^[14] Populația totală era de 143 de persoane, cu 33 de capi de familie. Din total, 130 de persoane erau de etnie maghiară.^[1]^[15] Satul Fabrica de Sticlă figura în comuna Bogdănești alături de Bahna, Nicorești, Pârgărești, Satu Nou, Tuta, Tisești și reședința Bogdănești.^[16]

În localitate exista o cârciumă și un număr de 8 vite.^[1]

Moșia fraților Weissengrün avea o suprafață de 2 402 ha, fiind cumpărată de la frații Bogdan. Venitul anual era de 300 000 lei.^[17]

Zona era traversată și de pârâul Leșunțu-Mare (sau Leșunțu), care izvorăște din dealul Măgura Cașinului și se unește cu afluentul de stânga Leșunțu-Mic înainte de traversare, vărsându-se în râul Oituz în dreptul localității Ferestrău-Oituz, Bacău.^[18] De pe Leșunțu-Mare era exploatat nisipul necesar producției de sticlă.^[2] În teritoriul comunei Grozești apropiate existau și câte o fabrică de var și ciment.^[2]

Fabrica a fost distrusă în Primul Război Mondial.^[14]

Liber Baptizatorum, Anno Domini 1866^[19]

Franciscus Molnar (Huta)
Joannes Anton (Hergia)
Stephanus Get (Huta Hergia)
Barbara Chevest (Huta)
Andreas Serban (Huta)

Liber Matriomoniorum, Anno Domini 1866^[20]

Joannes Feltighel (Huta) et Anna Naiman (Huta)

Liber Mortuorum, Anno Domini 1866^[21]

Carolus Stadler (Huta)
Josephus Susler (Huta)
Clara Herman (Huta)
Anna Foldi (Huta)
Josephus Rotman (Huta)
Joannes Feldich (Huta)
Helisabeta Feldic (Huta)
Theresia Prembler (Huta)
Theresia Molnar (Huta)
Franciscus Molnar (Huta)

Note

^ ^a ^b ^c ^d Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 271
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 310
^ ^a ^b ^c Nicolae Iorga, Istoria industriilor la romîni, Societatea Națională de Credit Industrial, Tipografia „Datina Românească”, București, 1927, p. 164
^ Constantin C. Giurescu. Istoria românilor. Volumul 3. Partea 2 Dela moartea lui Mihai Viteazul până la sfârșitul Epocei Fanariote (1601-1821), Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946, p. 565
^ Nicolae Iorga, Studiĭ și documente cu privire la istoria romînilor, VI, Cărți domnești, zapise și răvașe, Partea a 2-a, Editura Ministerului de Instrucție, Stabilimentul grafic I. V. Socecŭ, București, 1904, p. 319
^ Miron Constantinescu, Istoria României: Compendiu, Editura didactică și pedagogică, București, 1969, p. 288
^ ^a ^b Gheorghe Zane, Industria din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: despre stadiile premergătoare industriei mecanizate, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970, p. 163
^ ^a ^b Andrei Oțetea, Studii privind Unirea Principatelor, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1960, p. 121
^ ^a ^b ^c ^d ^e Ștefan Bălan, Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 142
^ Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 320
^ Vasile Popovici (editor), Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864: contribuții, Academia Republicii Populare Romîne. Filiala Iași. Institutul de Istorie și Arheologie, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, p. 422
^ Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Volumul 8, Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 257
^ Corneliu Stoica, Valea Trotușului: enciclopedie, ediția a II-a, Editura Magic Print, Onești, 2008, p. 252
^ ^a ^b Verde Rozalia, Verde Teodor; Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente Arhivat în 12 iunie 2018, la Wayback Machine., iulie 2003, Onești, p. 25
^ Lahovari, George Ioan (1900). „Fabrica-de-Sticlă, sat, jud. Bacău, pl. Trotușul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 323.
^ Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 567
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bogdănești, com. rur., pl. Trotușul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 497.
^ Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 340
^ Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 2/1846-1869, filele 122-129
^ Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 2/1846-1869, filele 174-179
^ Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 1/1806-1866, filele 340-347

Bibliografie

Ortensia Racoviță, Dicționarul geografic al județului Bacău, Societatea Geografică Română, Stabilimentul grafic I. V. Socecŭ, Bucuresci, 1895

[:0-1] Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 271

[:1-2] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 310

[:4-3] Nicolae Iorga, Istoria industriilor la romîni, Societatea Națională de Credit Industrial, Tipografia „Datina Românească”, București, 1927, p. 164

[4] Constantin C. Giurescu. Istoria românilor. Volumul 3. Partea 2 Dela moartea lui Mihai Viteazul până la sfârșitul Epocei Fanariote (1601-1821), Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946, p. 565

[5] Nicolae Iorga, Studiĭ și documente cu privire la istoria romînilor, VI, Cărți domnești, zapise și răvașe, Partea a 2-a, Editura Ministerului de Instrucție, Stabilimentul grafic I. V. Socecŭ, București, 1904, p. 319

[6] Miron Constantinescu, Istoria României: Compendiu, Editura didactică și pedagogică, București, 1969, p. 288

[:6-7] Gheorghe Zane, Industria din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: despre stadiile premergătoare industriei mecanizate, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970, p. 163

[:5-8] Andrei Oțetea, Studii privind Unirea Principatelor, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1960, p. 121

[:3-9] Ștefan Bălan, Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 142

[10] Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 320

[11] Vasile Popovici (editor), Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864: contribuții, Academia Republicii Populare Romîne. Filiala Iași. Institutul de Istorie și Arheologie, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, p. 422

[12] Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Volumul 8, Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 257

[13] Corneliu Stoica, Valea Trotușului: enciclopedie, ediția a II-a, Editura Magic Print, Onești, 2008, p. 252

[:2-14] Verde Rozalia, Verde Teodor; Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente Arhivat în 12 iunie 2018, la Wayback Machine., iulie 2003, Onești, p. 25

[15] Lahovari, George Ioan (1900). „Fabrica-de-Sticlă, sat, jud. Bacău, pl. Trotușul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 323.

[16] Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 567

[17] Lahovari, George Ioan (1898). „Bogdănești, com. rur., pl. Trotușul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 497.

[18] Dicționarul geografic ..., Racoviță, 1895, p. 340

[19] Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 2/1846-1869, filele 122-129

[20] Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 2/1846-1869, filele 174-179

[21] Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Fond Colecția Registre de stare civilă, Mitrice. Parohia romano-catolică Oituz, dosar nr. 1/1806-1866, filele 340-347

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

PROFILPELAJAR.COM

Fabrica de Sticlă, Bacău

Istoric

Note

Bibliografie

Read other articles:

Stefan Raab

Глубокое обучение

250

Kota Balikpapan

Daniel Dennett

Halte Sindangresmi

Teatre Victòria

Akademi Ilmu Pengetahuan Rusia

Bendera El Salvador

Template talk:Catholic-Church-stub

Sergey Altukhov

What's a Nice Girl Like You Doing in a Place Like This?

Divisi Tengah (NBA)

Toyota FX-1

Kate Markgraf

古斯塔夫·胡萨克

Eran

Tom Rothrock

Menderes Sports Hall

2012 Green Party presidential primaries