PROFILPELAJAR.COM

Informații generale
Epava „Cynthiei”

Autor	Jules Verne și André Laurie
Gen	ficțiune de aventură
Ediția originală
Titlu original	L'Épave du Cynthia
Limba	Limba franceză
Editură	Hetzel
Ilustrator	George Roux
Țara primei apariții	Franța
Data primei apariții	1885
Modifică date / text

Epava „Cynthiei” (franceză L'Épave du Cynthia) este un roman scris de Jules Verne și André Laurie în 1885.

Povestea

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În localitatea Noroë din Norvegia, doctorul Schwaryencrona remarcă un tânăr dotat cu o inteligență remarcabilă, pe nume Erik. Doctorul merge la casa părintească a tânărului, cerându-le părinților să-i permită să-l ia sub aripa sa ocrotitoare și să-i ofere o educație pe măsura intelectului său.

Cu această ocazie, el află că băiatul a fost adoptat de familia de pescari, care l-a găsit plutind în derivă pe când avea doar câteva luni. Singurul indiciu despre originea lui este numele navei din al cărei naufragiu a scăpat băiatul, Cynthia. Părinții i-l încredințează pe Erik doctorului, dar acesta este rugat să promită că-i va căuta adevărata familie.

Împreună, cei doi află că singurul marinar care a supraviețuit naufragiului Cynthiei este Patrick O'Donoghan, dar încercările de a da de urma sa sunt permanent sabotate de un anume Tudor Brown. Totuși, cei doi reușesc să pornească pe urmele marinarului care poate da la o parte vălul misterului originii băiatului. Ei călătoresc pe urmele vasului Vega - ultima ambarcațiune despre care se știe că l-ar fi avut la bord pe O'Donoghan - străbătând ghețurile polare, Alaska și ajungând până în Siberia. În cele din urmă, Erik își regăsește familia care-l credea mort.

Capitolele cărții

I - Prietenul d-lui Malarius
II - În casa unui pescar din Noroë
III - Ideile lui Maaster Hersebom
IV. - La Stockholm
V. - Treisprezece zile de Crăciun
VI - Decizia lui Erik
VII - Opinia Vandei
VIII - Patrick O'Donoghan
IX - Cinci sute de lire sterline recompensă
X - Sir Tudor Brown
XI - În care aflăm despre Vega

XII - Pasageri neașteptați
XIII - Spre sud-est
XIV - Printre ghețuri
XV - Cel mai scurt drum
XVI - De la Serdze-Kamen la Ljakow
XVII - În sfârșit!
XVIII - Salve de tun
XIX - Salve de pușcă
XX - Sfârșitul călătoriei
XXI - O scrisoare din Paris
XXII - Val-Féray: Deznodământ

Jules Verne și romanele lui Pashal Grousset

Jean François Pashal Grousset (1844-1909) a fost un politician francez care a participat activ la Comuna din Paris, devenind ulterior deputat. Ideile sale politice au dus la exilul său, lucru care i-a afectat cariera scriitoricească. Din acest motiv, el a folosit o serie de pseudonime pentru a-și putea publica opera în Franța, printre acestea numărându-se André Laurie, Philippe Daryl, Tiburce Moray și Léopold Virey.

În încercarea de a-l ajuta în demersul publicării, Pierre-Jules Hetzel i-a înmânat lui Jules Verne unele dintre romanele lui Grousset, cerându-i să le remanieze și să le publice sub numele său, pentru a avea trecere la public. Așa a fost cazul manuscrisului L'Héritage de Langevol (1879) (care vor deveni Cele 500 de milioane ale Begumei) și The Southern Star Mystery (1884) (care va deveni Steaua Sudului).

Dacă în cazul acestor două romane intervenția lui Verne asupra manuscrisului original a fost evidentă, nu la fel se poate spune despre Epava "Cynthiei". În acest din urmă caz, Verne doar a realizat o lectură și o validare a textului lui Grousset. Hetzel a adăugat numele lui Verne ca și co-autor din rațiuni comerciale, considerând că aceasta va spori vânzările romanului^[1].