PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Ecaterina Andronescu

Născută	7 aprilie 1948 (76 de ani) Malovăț, Mehedinți, România
Cetățenie	România
Ocupație	politiciană ingineră chimistă cercetătoare
Locul desfășurării activității	Strasbourg Bruxelles București
Limbi vorbite	limba română
Ministru al educației
În funcție 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019
Precedat de	Valentin Popa
Succedat de	Valer-Daniel Breaz
În funcție 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012
Precedat de	Cătălin Baba
Succedat de	Remus Pricopie
În funcție 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009
Precedat de	Anton Anton
Succedat de	Daniel Funeriu
În funcție 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003
Precedat de	Andrei Marga
Succedat de	Alexandru Athanasiu
Senatoare a României
În funcție 15 decembrie 2008 – 21 decembrie 2020
Circumscripția	București
Legislatură	3 legislaturi legislatura 2008–2012 legislatura 2012–2016[] legislatura 2016–2020[]
Rector în Universitatea Politehnica din București
În funcție 2004 – 2012
Precedat de	Ioan Dumitrache
Succedat de	Mihnea Cosmin Costoiu
Deputată a României
În funcție 22 noiembrie 1996 – 12 decembrie 2008
Circumscripția	București
Legislatură	3 legislaturi legislatura 1996–2000[] legislatura 2000–2004[] legislatura 2004–2008[*]

Premii	Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler[] honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște[] (23 aprilie 2010)
Partid politic	PSD
Alma mater	Universitatea Politehnica din București
Modifică date / text

Ecaterina Andronescu (n. 7 aprilie 1948, Malovăț, Mehedinți, România) este un politician român, membră a Partidul Social Democrat, președinte al Senatului Universității Politehnica din București^[1]. În 2004 ea a devenit rectorul Universității Politehnica din București. Tot în anul 2004 a fost aleasă președintele Consiliului Național al Rectorilor din România. În anul 2008 a fost reconfirmată pentru un nou mandat de patru ani în fruntea Consiliului Național al Rectorilor.

Din 1996 este membră PSD, iar din 1997 este membră a Consiliului Național PSD, al Biroului Executiv Central și Vicepreședinte al Organizației PSD a Municipiului București. Din anul 2006 este vicepreședinte al Partidului Social Democrat. A fost aleasă deputată în legislaturile 1996-2000, 2000-2004, 2004-2008 pe listele PSD, și senatoare în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016, din partea aceluiași partid. În perioada 2000-2003 a fost ministru al educației.

Din 22 decembrie 2008 și până pe 1 octombrie 2009 a fost ministrul Educației, Cercetării și Inovării în Guvernul Boc. Ecaterina Andronescu a demisionat din funcție pe data de 1 octombrie 2009, în același timp cu miniștrii social-democrați, în semn de solidaritate cu Dan Nica, care fusese demis de Emil Boc. A câștigat un mandat de europarlamentar în 2012, la care a renunțat în favoarea lui Victor Negrescu. La data de 2 iulie 2012 a devenit din nou ministru al Educației și Cercetării, poziție pe care a deținut-o până pe 21 decembrie 2012.

Activitate civică

Este președintele "Asociației profesorilor social democrați".

Activitate publicistică, științifică, în foruri academice

A scris peste 186 de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, peste 60 de contracte de cercetare științifică naționale sau internaționale (56 cu responsabilitate directă), trei cărți și un brevet de invenție.

Experiența profesională

2004 – prezent: Președinte al Consiliului Național al Rectorilor
2004 – 2012: Rector, Universitatea “POLITEHNICA” din București
2001 – 2003: Ministrul Educației și Cercetării
1996 – prezent: Deputat în Parlamentul României, Secretar și membru în Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport
1995 – 1996: Secretar de Stat pentru Învățământul Superior, Ministerul Învățământului
1989 – 2009: Prodecan și decan, Facultatea de Chimie Industrială, Universitatea “POLITEHNICA” din București
22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009: Ministrul Educației și Cercetării
2 iulie 2012 - : Ministrul Educației și Cercetării
16 noiembrie 2018 - 2 august 2019: Ministrul Educației și Cercetării Naționale (demisa in urma unor afirmatii controversate^[2] cu privire la invatarea copiiilor de a se proteja singuri)

Ministru al educației

Primul mandat

Pe timpul primului mandat de ministru al educației (28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003), în perioada guvernului Adrian Năstase a adoptat mai multe măsuri pentru reformarea învățământului, dar care nu au avut rezultatul scontat. Printre aceste măsuri controversate, care au creat o stare de confuzie, se pot enumera:

obligativitatea examenului de admitere în facultăți și licee;
schimbarea metodologiei de corectare la examenul de bacalaureat.

Al doilea mandat

Al doilea mandat, în perioada guvernului Emil Boc (1), s-a desfășurat în perioada 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009. Înainte de începerea acestui mandat, Ecaterina Andronescu este una din inițiatoarele legii de majorare a salariilor cadrelor didactice cu 50%, lucru care a produs un puternic scandal în toamna lui 2008.

Distincții, decorații

2002 - Steaua României în grad de Cavaler
2003 - Doctor Honoris Causa Universitatea Tehnică Iași, Universitatea A. Vlaicu Arad
2004 - Doctor Honoris Causa Universitățile Politehnica Timișoara, Suceava, Petroșani
2003 - membru corespondent al Academiei Tehnice Baia Mare
2004 - membru al Academiei Oamenilor de Știință
2003 - membru al Academiei de Științe Tehnice

Alte activități

Este membru în Societatea Europeană de Ceramică, membru fondator Societatea Română de Ceramică, Societatea Română de Chimie, Societatea Română de Inginerie Chimică și membru al Academiei Oamenilor de Știință.

A candidat la Alegerile pentru Parlamentul European din Mai 2014 și a fost aleasă, dar a renunțat la mandat în favoarea lui Victor Negrescu. Motivul invocat a fost opțiunea personală de a se concentra pe reforma legislației educației. Președintele PSD și premierul de la acea dată, Victor Ponta, a declarat: „Am avut o discutie si inca, inca nu ne putem dispensa de doamna Andronescu, mai ales in ceea ce avem de facut pana in toamna. Asa incat am cazut amandoi de acord ca va ramane in Senat. Acum, azi am discutat si asa am decis impreuna”^[3]

Acuzație de plagiat

La 29 noiembrie 2012, pe baza analizei unor profesori străini din domeniul chimiei^[4], i s-a imputat plagierea unei lucrări stiințifice.

Acuzația de plagiat a fost publicată (29 noiembrie 2012) inițial de un cotidian german (Frankfurter Allgemeine Zeitung)^[5] informație preluată de pe site-ul anti-plagiat integru.org^[4] dar și în presa română^[6]^[7]^[8]^[9]^[10]. Acuzația ar fi formulată pe baza analizei unor specialiști în domeniu din Germania, Canada, Marea Britanie și SUA a lucrării publicate de Andronescu și Nechifor. Ministrul Ecaterina Andronescu dezminte aceste imputații printr-un comunicat al Ministerului Educației.^[11]

Acuzații de corupție

Pe 26 septembrie 2014 Direcția Națională Anticorupție a solicitat Senatului începrea urmăririi penale pe numele Ecaterinei Andronescu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale la momentul faptelor pentru infracțiunile de trafic de influență, abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani în dosarul Microsoft. Senatul a încuviințat cererea de începere a uemăririi penale.^[12] Pe 1 februarie 2018 Direcția Națională Anticorupție a decis clasarea dosarului în privința Ecaterinei Andonescu ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.^[13]^[14]