Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor.
Dimitrie C. Tușinschi (în germanăDemeter Ritter von Tuschinski,[1] născut Demeter Tuschinski; 10 mai1870[2] – după 1950) a fost prim-procuror, procuror general și, în cele din urmă, președinte al Curtea de Apel Cernăuți. Cariera sa a început în epoca Austro-Ungaria și a continuat după 1918 până la pensionarea sa în 1938, sub conducerea Românian. I se atribuie un rol important în construirea sistemului juridic după 1918 în Bucovina românească de atunci și a primit mai multe premii importante. Din 1926 până în 1938, Dimitrie Tușinschi a fost prim președinte (Prim Președinte) al Curțea de Apel Cernăuți, a fost „în fruntea sistemului judiciar din Bucovina”[2] și era cel mai înalt funcționar de stat din oraș.[3] A fost considerat „una dintre cele mai cunoscute personalități ale vieții publice din Bucovina”.[4]
Biografie
Înainte de 1918: Austria-Ungaria
Începutul vieții și cariera
Dimitrie Tușinschi s-a născut la 10 mai 1870 în Suceava austro-ungară, fiind singurul copil[5] a arhipăstor ortodox Casian Tușinschi și soția sa, Iulia.[6][7] Familia era o „veche și respectată familie de revizori din Mihalcea”.[8] Tatăl său Casian era preot la biserica Sfântul Nicolai din Suceava. În 1887, Clubul Român din Suceava a fost înființat de Cassian, Teodor V. Ștefanelli și alții. A fost frecventat de mulți intelectuali și artiști români.[8][9] Dimitrie Tușinschi mai târziu în viață și-a amintit de amintirile lui Mihai Eminescu vizitându-i în mod repetat casa copilăriei.[10]
Dimitrie Tușinschi a urmat liceul în Suceava și l-a absolvit în 1887. Ulterior, a studiat dreptul la Franz-Josephs-Universität Czernowitz și a absolvit ca Doctor în drept.[8] Ca student, a devenit membru al Societatea Academică Junimea din România și a activat acolo alături de colegi precum Constantin Isopescu-Grecul.[11] La 1 august 1892, Tușinschi a intrat ca judecător stagiar la Judecătoria Suceava.[8] Încă din timpul școlii, a fost, de exemplu, prieten cu profesorul universitar și medicul vienez Stefan Weidenfeld (1870-1917), care se născuse tot la Suceava.[8]
La 17 mai 1894, Dimitrie Tușinschi a fost numit grefier la Judecătoria Suceava, iar la 29 septembrie 1897 judecător la Câmpulung Moldovenesc Tribunalul districtual. Colaborarea sa la redactarea Codul de procedură civilă austro-ungar sub conducerea lui Franz Klein i-a adus renumele în cercurile profesionale în 1898.[6] De la 21 octombrie 1899, Dimitrie Tușinschi a fost procuror la Cernăuți, iar de la 3 decembrie 1904, judecător la tribunalul regional din Cernăuți.[8] În 1902, a asistat ca spectator la ultima execuție din Cernăuți sub stăpânirea austro-ungară. În retrospectivă, el a atestat că execuția a avut un efect descurajator, dar s-a declarat un adversar al pedepsei cu moartea.[12] Din 10 decembrie 1908, Tușinschi a fost prim-procuror la Suceava, iar din 10 mai 1910 a fost numit în aceeași funcție la Cernăuți.[8] În iunie 1910, a devenit membru al nou-înființatei filiale Cernăuți a Societății austriece a Crucii de Argint (Gesellschaft vom Österreichischen Silbernen Kreuze),[13] și în mai 1912, a nou înființatei filiale Cernăuți a Asociației Navale Austriece (Österreichischer Flottenverein).[14]
În iulie 1912, Dimitrie Tușinschi a fost decorat cu Ordinul Coroana de Fier clasa a III-a. Presa a subliniat faptul că Tușinschi era neobișnuit de tânăr când a primit Ordinul.[15] În 1915 a fost numit membru al comisiei de examinare judiciară de stat la Universitatea din Cernăuți.[16]
Titlu
Familia lui Dimitrie Tușinschi face parte din comunitatea heraldică poloneză Nałęcz, a cărei stemă a purtat-o, iar numele familiei a fost inițial scris Tuszynski. Strămoșul său Johann Tuszynski a făcut parte din curtea regelui Stanisław II August din Varșovia și a primit de la acesta Servitoratus Regius în 1774.[5] La sfârșitul secolului al XVIII-lea, unul dintre descendenții lui Johann s-a mutat în Bucovina și s-a stabilit ca mare proprietar de pământ în Mykhalcha, unde era numit boier.[5] În 1914, lui Dimitrie Tușinschi i s-a acordat dreptul de a folosi titlul de „von” („de”) pentru el și pentru descendenții săi ca vechi nobili polonezi.[5] Cu puțin timp înainte de sfârșitul Primul Război Mondial, i s-a acordat și titlul de „Ritter von” („cavaler de”).[17] După 1918, el a continuat să folosească titlul public și a fost adesea menționat cu titlul său complet în presa bucovineană din anii 1920 și 1930, deși numele și prenumele său erau adesea ortografiate în mod românesc Ritter von Tușinschi sau Ritter von Tuschinschi.[18] Ocazional, titlul era tradus în limba română: Cavaler de Tușinschi.[19] La 12 iunie 1917, Dimitrie Tușinschi a primit titlul de Hofrat.[8]
Serviciul militar și Primul Război Mondial
La 1 ianuarie 1894 Dimitrie Tușinschi a primit gradul de locotenent în rezervă în armata austro-ungară.[20] A servit în unitatea medicală (Sanitätsabteilung) nr. 3.[5] La 1 noiembrie 1908, Dimitrie Tușinschi a fost avansat la gradul de prim locotenent (Oberleutnant) în rezervă.[21] A servit în total trei ani în timpul Primului Război Mondial în diferite funcții în trupele necombatante,[22] între timp a fost avansat la căpitan la 1 martie 1915[23] și a primit multiple distincții.[8]
Din 1918: România
Perioada de transformare 1918/1919
Imediat după Primul Război Mondial, Dimitrie Tușinschi a participat ca orator la mitinguri care subliniau apartenența Bucovinei la România.[8] Odată cu prăbușirea stăpânirii austro-ungare, Bucovina a rămas fără un Curtea de Apel, deoarece cel din Lemberg, care deținea anterior jurisdicția asupra zonei, se afla acum în afara noii frontiere. La instigarea lui Iancu Flondor și Ion Nistor, la 1 iunie 1919 a fost deschisă Curtea de Apel Cernăuți cu o secție și un total de zece judecători.[24] Dimitrie Tușinschi a fost numit procuror general la deschiderea sa.[25] În iulie 1919, a fost membru al unei comisii care a propus ca judecătorii români și judecătorii de alte naționalități din Bucovina să fie luați în considerare în mod egal pentru numire.[26] Tușinschi a descris înființarea unei instanțe regionale superioare separate ca o dorință care exista în rândul populației din Bucovina încă din 1851.[27]
Anii 1920/30
Schimbările majore care au urmat sfârșitului dominației austro-ungare au reprezentat numeroase provocări pentru sistemul judiciar. Pe lângă standardizarea legilor, un rol important l-a jucat cooperarea dintre funcționarii juridici din fostul stat austro-ungar și din România. Dimitrie Tușinschi a inventat termenul de „amalganizare” a sistemului judiciar.[28] În august 1922, Czernowitzer Morgenblatt scria că Tușinschi era „sincer onorat de toate clasele de oameni, de toate cercurile sociale și de toate naționalitățile” și că era „atât de complet cufundat în înalta sa profesie și atât de complet înarmat împotriva oricărei prejudecăți încât nici curenții naționali și nici cei sociali nu-l pot atinge”.[29] La începutul anului 1923, o lege a stipulat că numai limba română era permisă în instanță. Acest lucru a cauzat diverse dificultăți în cadrul procedurilor, atunci când nu toate părțile cunoșteau la fel de bine limba. După o conferință la Curtea de Apel, Dimitrie Tușinschi s-a deplasat la București pe 25 februarie același an pentru a prezenta personal problema ministrului justiției.[30]
La 24 iunie 1923, Dimitrie Tușinschi a făcut parte dintr-o delegație care l-a primit pe Regele Ferdinand I la Cernăuți.[31] În luna decembrie a aceluiași an, ca fost căpitan de rezervă austro-ungar, a fost trecut în rezerva Regimentului 14 Infanterie român, păstrând același grad.[32] În octombrie 1925, a fost numit președinte al Curțea de Apel Cernăuți.[33] Cu ocazia numirii sale, Czernowitzer Morgenblatt a publicat pe pagina sa de titlu un articol foarte pozitiv despre viața și trăsăturile de caracter ale lui Tușinschi.[34] În prima sa întâlnire cu ministrul justiției Gheorghe Gh. Mârzescu, la 4 octombrie 1925, Tușinschi și-a exprimat dorința de a crea o a doua secție a Curțea de Apel pentru a reduce volumul de muncă în continuă creștere. Acest lucru a fost acordat, iar la 1 ianuarie 1926 a fost deschisă o a doua secție cu judecători suplimentari.[24] Fiecare dintre secții avea propria jurisdicție independentă.[35] La 1 ianuarie 1926, Dimitrie Tușinschi a fost numit primul președinte (Prim-plimbător) al întregului Curțea de Apel Cernăuți.[6] De atunci, el a fost, prin rang, cel mai înalt funcționar public din oraș.[22] În același timp, au fost înființate trei noi tribunale în Storojineț, Rădăuți și Câmpulung, pe lângă tribunalele existente în Cernăuți și Suczeawa. În total, 34 de tribunale erau active în jurisdicția Curțea de Apel la începutul anului 1926.[24] Aceste schimbări au fost descrise de presă ca o „nouă eră în administrarea justiției în Bucovina sub conducerea Primului Președinte Tușinschi”, împreună cu speranța că numeroase probleme vor fi îmbunătățite ca urmare.[36] Ca urmare, el a fost în imposibilitatea de a lucra timp de mai multe luni și a fost în măsură să își reia atribuțiile abia la începutul lunii aprilie 1926.[37] Cel mai probabil cu referire la acest episod, Czernowitzer Morgenblatt a scris în 1938, cu ocazia pensionării lui von Tușinschi, că atunci când acesta „s-a îmbolnăvit o dată, oamenii s-au rugat în biserici și sinagogi pentru vindecarea sa”.[8] Lui Dimitrie Tușinschi i s-a oferit în repetate rânduri posibilitatea de a se muta la Înalta Curte de Casație și Justiție din București în calitate de consilier, dar el a refuzat pentru a rămâne în Bucovina.[38]
În calitatea sa de președinte al Curțea de Apel Cernăuți, Dimitrie Tușinschi a luat parte la numeroase evenimente publice, care au fost relatate în presă.[39] Când juristul francez Henri Capitant a vizitat Curțea de Apel în mai 1929, Tușinschi l-a întâmpinat cu un discurs.[40] La sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a Curțea de Apel Cernăuți, la 29 septembrie 1934, Dimitrie Tușinschi a ținut un discurs alături de ministrul justiției Victor Antonescu și ministrul muncii Ion Nistor. Atât ceremonia, cât și discursul au fost larg mediatizate de presă. Czernowitzer Allgemeine Zeitung a relatat pe prima pagină și pe cele două pagini următoare.[41] și Czernowitzer Morgenblatt a tipărit o transcriere a întregului discurs al lui Tușinschi.[42]
Pe lângă activitatea sa de președinte al Curțea de Apel, Dimitrie Tușinschi publicat și revista Pagini juridice din 1932 până în 1940.[43] Mircea Duțu subliniază că Curtea Regională Superioară din Cernăuți a colaborat strâns cu Baroul local și cu Facultatea de Drept a Universitatea din Cernăuți la editarea revistei.[44] Unele numere ale revistei conțineau suplimente de la Cercului de Studii de Drept Public, o „societate juridico-științifică” din Cernăuți.[45] În plus, unele numere ale revistei au inclus scrieri ale Cercului de Studii de Drept Public, o „societate juridico-științifică” din Cernăuți: Czernowitzer Morgenblatt, 7 februarie 1936, p. 6.</ref> Tușinschi a fost în public la unele dintre prelegerile organizate de societate, fapt evidențiat de presă: De exemplu, în 1936, a participat la o prezentare a doctorului Turcan, care a descris o posibilă „salvare a Europei prin continentalism” și s-a pronunțat „împotriva șovinismului și rasismului”, care a fost primită pozitiv de public.[46] Din iunie 1936, fiul lui Dimitrie Tușinschi Constantin, procuror în Cernăuți, a devenit redactor la revistă.
Relațiile cu populația evreiască
În 1938, Czernowitzer Morgenblatt sublinia că Dimitrie Tușinschi era apreciat atât de populația creștină, cât și de evrei din oraș.[8] În 1933, de exemplu, el a fost invitat la inaugurarea centrului de maternitate pentru femeile sărace de religie evreiască.[47] În septembrie 1934, Tușinschi a fost rugat să reprogrameze unele procese ale partidelor evreiești care erau programate într-o sărbătoare evreiască. El a dispus atunci ca, în general, datele de judecată pentru procesele care implicau numai părți evreiești în Bucovina să fie reprogramate dacă acestea urmau să aibă loc în timpul sărbătoare evreiască.[48]
Pensionare
În 1938, limita de vârstă pentru judecători a fost coborâtă la 65 de ani. Prin urmare, atunci când Dimitrie Tușinschi s-a pensionat la 1 aprilie, viața și activitatea sa în Bucovina au făcut obiectul unei ample și foarte pozitive relatări în presă.[1] La 14 aprilie 1938, la cafeneaua Astoria din Cernăuți a avut loc un banchet de adio pentru el, cu 150 de invitați, la care au participat toți judecătorii și numeroase personalități marcante din Bucovina, precum primarul orașului Cernăuți, colonelul Ion Cantemir. Banchetul și discursurile ținute acolo au fost relatate pe larg în presa din Cernăuți.[49] Mai multe articole de presă au subliniat faptul că acesta era „în deplinătatea capacităților sale mentale și fizice” și și-au exprimat regretul pentru pensionarea sa.[2]
După 1938
După pensionare, Dimitrie Tușinschi a continuat să fie implicat în Cernăuți, de exemplu în organizația voluntară de salvare.[50] După anunțarea ultimatumului sovietic în iunie 1940, care a dus la anexarea Bucovinei de Nord în câteva zile, Dimitrie Tușinschi și soția sa Leontine au rămas inițial în Cernăuți. Din cauza descendenței austriece a Leontinei, ei au fost protejați de acordul germano-sovietic privind reinstalarea etnicilor germani. În toamna anului 1940, Leontine și Dimitrie au părăsit orașul cu un tren spre teritoriile controlate de Reich-ul german, ca parte a campaniei de reinstalare, și au putut lua cu ele doar câteva lucruri. Ele au descris mai târziu condițiile grele de viață din lagărul de internare. Deoarece niciunul dintre ei nu dorea să ia cetățenia germană, s-au întors în România, unde au ajuns în Suceava la mijlocul anului 1941. [51] După ce Cernăuți a revenit sub administrație românească în 1941, familia s-a întors acolo, dar a părăsit orașul pentru ultima oară în 1944 pentru a fugi de înaintarea sovieticilor și a se stabili în Transilvania. În mai 1945, Dimitrie Tușinschi a fost numit administratori de supraveghere al „Băncii Poporului” din Sighișoara. [52] Leontine a murit probabil între 1941 și 1950.[53]
Ultima fotografie cunoscută în care apare Dimitrie Tușinschi a fost făcută pe 14 august 1950, când familia sa s-a reunit pentru a sărbători cea de-a 5-a aniversare a nepotului său Paul.[54] Dimitrie Tușinschi a locuit probabil în Brașov în ultimii ani ai vieții sale. [55][53]
Angajament caritabil
Dimitrie Tușinschi a fost implicat în diverse acțiuni caritabile. În 1923, de exemplu, a fost președinte al Asociației pentru Centrul pentru Protecția Copilului și Bunăstarea Tinerilor din Bucovina.[56] A fost vicepreședinte al Organizației de salvare Cernăuți[57] și filiala Cernăuți a Crucii Roșii.[58] Un articol de presă din 1938 menționează, de asemenea, de exemplu, implicarea sa în programul de ajutorare a văduvelor și orfanilor de război, rolul său de protector al unei școli pentru copii săraci și angajamentul său de a sprijini funcționarii și funcționarii publici nevoiași.[8][59] În 1932, presa scria într-un portret al său că nu a existat „nicio acțiune majoră de natură socială” în Bucovina în deceniile anterioare „al cărei factor motor să nu fi fost prim-președintele Dr. Dimitrie von Tușinschi”.[6]
Recunoaștere
Principalele ziare publicate în Bucovina îl descriau pe Demeter von Tușinschi în termeni constant pozitivi: era considerat „una dintre cele mai marcante personalități” din orașul Cernăuți și se bucura de „cel mai mare respect pretutindeni”.[22] În timpul perioadei austro-ungare, a fost caracterizat public pozitiv și ca procuror.[15] Ca judecător, i s-au atestat ulterior „obiectivitatea” și „sentimentul său indubitabil și puternic pentru nevoile populației”,[60] și că el consideră că „respectul pentru demnitatea umană este un principiu fundamental în viața juridică”.[61] A fost subliniată în mod deosebit înțelegerea sa a nevoilor diferitelor naționalități din Bucovina.[62] A fost descris ca tratând toate naționalitățile din Bucovina „în mod egal”.[4] Mai multe rapoarte de presă contemporane menționează că era popular și datorită manierelor sale.[22]
Familia
Dimitrie Tușinschi a fost căsătorit cu Leontine (născută Meixner, *1873). Ea provenea dintr-o familie cunoscută de fabricanți de bere din Suczava. Ca și soțul ei, a fost implicată în numeroase organizații și evenimente caritabile. De exemplu, a organizat evenimente caritabile pentru a sprijini văduvele și orfanii,[63] a fost membru fondator al societății pentru protecția animalelor din Cernăuți în 1930[64] și a fost implicat în asociația anti-tuberculoză[65] precum și în Crucea Roșie.[66] La 17 martie 1930, a fost decorată cu Ordinul Meritul Sanitar Român (Meritul Sanitar) clasa I.[67]
Singurul lor copil Constantin D. Tușinschi (germanăConstantin Ritter von Tuschinski) s-a născut la 6 noiembrie 1905.[5][68] Ca și tatăl său, a studiat dreptul la universitatea din Cernăuți.[69] Ulterior, și-a luat doctoratul în drept și a lucrat inițial ca judecător și avocat asistent.[70] La mijlocul anilor 1930, a intrat în serviciul public ca procuror la Cernăuți, primind Crucea de Cavaler a Ordinul Coroana României în 1938[71] și a fost numit prim-procuror la Cernăuți în 1939.[72] Până în 1940, a publicat numeroase cărți pe teme de drept internațional și istoria diferitelor state și relații internaționale, pe lângă faptul că a lucrat alături de tatăl său la revista Pagini Juridice. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost concediat din funcția publică și a locuit împreună cu soția și cei doi fii ai lor la Sighișoara, unde a scris povestiri și piese de teatru în paralel cu activitatea sa de avocat. A decedat în 1984.[necesită citare]
Strănepotul lui Dimitrie Tușinschi Alexander Tuschinski (*1988 în Stuttgart) este regizor de film și istoric. Din 2024, el cercetează viața lui Dimitrie Tușinschi și intenționează să publice o biografie academică a acestuia. În noiembrie 2023, a ținut prima sa prelegere publică despre cercetările sale la Bukowina-Institut an der Universität Augsburg, în care a prezentat prima prezentare biografică completă a străbunicului său de până acum.[73]
Premii și decorații (selecție)
Dimitrie Tușinschi a fost cetățean de onoare a numeroase orașe și comunități din Bucovina.[6] Printre acestea se numără orașele Storojineț și Vama, precum și comunitățile rurale Arbore, Dornești și Țibeni.[38][74]
De-a lungul vieții sale, Dimitrie Tușinschi a primit următoarele premii și decorații (selecție):
^ abcdefÎn Österreichisches Staatsarchiv din Viena există un dosar minuțios sub numele de AT-OeStA/AVA Adel HAA AR 1014.7. despre recunoașterea titlului său nobiliar polonez, început în 1913. În dosar, există detalii despre istoria familiei cu date și nume.
^Mai multe detalii despre clubul românesc din Suceava, cum ar fi anul înființării 1887, pot fi găsite în: Turczynski, Emanuel: Vereine, Verbände und Parteien in den Karpatenländern / B. Vereine, Interessensverbände und Parteien in der Bukowina, în: Rumpler, Helmut (Hrsg.) - Urbanitsch, Peter (Hrsg.) - Die Habsburgermonarchie 1848-1918, Band 8, Teil 1, p. 859 - 908, Viena 2006.
^Un scurt interviu cu Tușinschi despre acest lucru poate fi găsit în: Dimitrie Tușinschi: Eminescu la Vasile Bumbac, în: Buletinul Mihai Eminescu, 1940, p. 54/55.
^Societatea academică „Junimea” din Cernăuți În: Familia, 8 aprilie 1890.
^Ernennung În: Verordnungsblatt für den Dienstbereich des k. k. Ministeriums für Kultus und Unterricht. Jahrgang 1915, p. 42.
^Studien zur Geschichte der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, Band III: Die Rumänische Nationalbewegung in der Bukowina und der Dako-Romanismus. Verfasst von Erich Prokopowitsch. Herausgegeben von der Kommission für die Geschichte der österreichisch-ungarischen Monarchie (1848-1918) an der Österreichischen Akademie der Wissenschaften im Jahr 1965, p. 191.
^Duțu, Mircea: Unificarea juridică și experiența vânzării, în: Studii și cercetări juridice, Anul 7 (63), nr. 3, Iulie - Septembrie 2018, pp. 189-256, aici: p. 220.
^Die Generalversammlung des Cercul de Studil de Drept Public în: Czernowitzer Allgemeine Zeitung 6 octombrie 1935, nr. 9152, p. 5.
^Tuschinski, Alexander: Constantin Ritter von Tuschinski - Biography, în: Tuschinski, Constantin Ritter von: European Union, State Parties and Political Transformations, Collected Works 1942, Norderstedt 2024. Lucrarea reia numeroase surse și informații, precum și amintiri din conversațiile cu Constantin D. Tușinschi.
^Fotografia este încărcată pe Wikimedia Commons și inclusă în acest articol.
^Memorii personale transmise în istoria familiei, rezumate de Alexander Tuschinski în prelegerea sa despre Dimitrie Tușinschi la Institutul Bucovinei din Augsburg: Înregistrarea prelegerii pe YouTube
^În dosarul despre titlul aristocratic, ziua de naștere este dată „24. Oktober a. St.”, ceea ce înseamnă „în stil vechi”, mai vechiul calendear iulian. Tradus în calendarul gregorian, mai modern, aceasta înseamnă că ziua de naștere a fost 6 noiembrie. Deja în anii 1920/30, era menționat cu această dată.
John HageePotret Pendeta John Hagee tahun 2022LahirJohn Charles Hagee12 April 1940 (umur 83)Texas, Amerika SerikatKebangsaan Amerika SerikatPendidikanSouthwestern Assemblies of God UniversityTrinity UniversityUniversitas Texas UtaraSuami/istriMartha Downing (m. 1960–1975) Diana Castro (m. 1976)AnakMatthew HageeChristopher HageeSandy HageeTis HageeChristina HageeOrang tuaWilliam Bythel Hagee (Ayah) V...
German philosopher and political scientist You can help expand this article with text translated from the corresponding article in German. (February 2009) Click [show] for important translation instructions. View a machine-translated version of the German article. Machine translation, like DeepL or Google Translate, is a useful starting point for translations, but translators must revise errors as necessary and confirm that the translation is accurate, rather than simply copy-pasting mac...
A New Year's levée is a social event on New Year's Day hosted by the Governor General of Canada, the lieutenant governors, military establishments, municipalities, and other institutions. History The word levée (from French, noun use of infinitive lever, rising, from Latin levāre, to raise)[1] originated in the levée du soleil (rising of the sun) of King Louis XIV (1643–1715). It was his custom to receive his male subjects in his bedchamber just after arising, a practice that su...
This article relies excessively on references to primary sources. Please improve this article by adding secondary or tertiary sources. Find sources: Biased random walk on a graph – news · newspapers · books · scholar · JSTOR (December 2021) (Learn how and when to remove this message) Structural analysis of a network Part of a series onNetwork science Theory Graph Complex network Contagion Small-world Scale-free Community structure Percolation Evolution...
US commemorative fifty-cent piece (1921) Missouri Centennial half dollarUnited StatesValue50 cents (0.50 US dollars)Mass12.5 gDiameter30.61 mm (1.20 in)Thickness2.15 mm (0.08 in)EdgeReededComposition 90.0% silver 10.0% copper Silver0.36169 troy ozYears of minting1921Mintage50,028 with 28 pieces for the Assay Commission (29,600 melted)Mint marksNone, all pieces struck at the Philadelphia Mint without mint markObverseDesignBust of Daniel BooneDesignerRobert In...
1983 film by Robert Enrico For Those I LovedDirected byRobert EnricoWritten byMax GalloProduced byPierre DavidRobert EnricoStarringMichael YorkJacques PenotMacha MérilHelen HughesJean BouiseBrigitte FosseyCinematographyFrançois CatonnéMusic byMaurice JarreProductioncompanyLes Productions Mutuelles Ltée Producteurs Associés TF1 Films ProductionDistributed byCinema International Corporation (CIC) Les Films René MaloRelease dates9 November 1983 in France12 October 1983 in Canada7 June 1990...
DaeboreumHangeul대보름 Hanja大보름 Alih Aksara yang DisempurnakanDaeboreumMcCune–ReischauerTaeborŭm Daeboreum atau Jeongwol Daeboreum adalah perayaan bulan purnama pertama setelah tahun baru kalender lunar. Sama halnya dengan Festival Lampion, perayaan ini jatuh pada hari ke-15 bulan pertama kalender Tionghoa. Dalam bahasa Korea, jeongwol berarti bulan pertama, dae berarti besar, sedangkan boreum berarti bulan purnama. Perayaan ini dimaksudkan untuk menghalau nasib buruk dan arwah ja...
عزيز كردي (بالكردية: عەزیز گەردی) معلومات شخصية الميلاد سنة 1947 أربيل الوفاة 6 يونيو 2022 (74–75 سنة)[1] أربيل مواطنة العراق الحياة العملية المدرسة الأم جامعة بغداد المهنة كاتب، ومترجم اللغة الأم الكردية اللغات الكردية، والعربية، �...
Division of The Manitowoc Company, Inc. Manitowoc CranesCompany typePublicTraded asNYSE: MTWIndustryManufacturingHeadquarters11270 West Park PlaceMilwaukee, Wisconsin United StatesNumber of locationsFive regional headquarters, 8 manufacturing sitesArea servedNorth AmericaKey peopleAaron H. Ravenscroft (CEO)ProductsMobile hydraulic cranes, Lattice-boom crawler cranes, Truck-mounted cranes, Tower cranesNumber of employees5,000ParentManitowoc CompanyWebsitewww.manitowoc.com Manitowoc Cranes...
Voce principale: Varese Calcio. Associazione Sportiva Varese 1910Stagione 2009-2010Sport calcio Squadra Varese Allenatore Giuseppe Sannino Presidente Antonio Rosati Prima Divisione2º posto (promosso in B) Coppa ItaliaSecondo turno Coppa Italia Lega ProSemifinale Maggiori presenzeCampionato: Moreau (34) Miglior marcatoreCampionato: Ebagua (12)Totale: Ebagua (15) StadioStadio Franco Ossola 2008-2009 2010-2011 Si invita a seguire il modello di voce Questa voce raccoglie le informazioni ri...
Incidente di Mukdenparte dell'invasione giapponese della ManciuriaTruppe giapponesi mentre entrano a ShenyangData18 settembre 1931 - 18 febbraio 1932 LuogoManciuria Interna, Cina EsitoVittoria giapponese Modifiche territorialiIl Giappone invade la Manciuria meridionale Schieramenti Giappone Cina Comandanti Shigeru Honjō Jirō Minami Kanji Ishiwara Seishiro Itagaki Zhang Xueliang Ma Zhanshan Feng Zhanhai Effettivi30 000 - 66 000 uomini160 000 Perdite340+25 Voci di battaglie presenti...
هذه المقالة يتيمة إذ تصل إليها مقالات أخرى قليلة جدًا. فضلًا، ساعد بإضافة وصلة إليها في مقالات متعلقة بها. (نوفمبر 2020) لمعانٍ أخرى، طالع عبد الرحمن الغامدي (توضيح). عبد الرحمن الغامدي معلومات شخصية الاسم الكامل عبد الرحمن الغامدي الميلاد 10 أغسطس 1986 (العمر 37 سنة)السعودي...
Cet article est une ébauche concernant une université et Moscou. Vous pouvez partager vos connaissances en l’améliorant (comment ?) selon les recommandations des projets correspondants. Consultez la liste des tâches à accomplir en page de discussion. Université d'État Lomonossov de MoscouHistoireFondation 1755StatutType Université publiqueNom officiel Московский государственный университет имени М. В. Ломоносова Moskovskiĭ ...
1758 battle of the Seven Years' War This article needs additional citations for verification. Please help improve this article by adding citations to reliable sources. Unsourced material may be challenged and removed.Find sources: Battle of Krefeld – news · newspapers · books · scholar · JSTOR (August 2007) (Learn how and when to remove this message) Battle of KrefeldPart of the Seven Years' WarBattle of KrefeldDate23 June 1758LocationKrefeld, present-...
لمعانٍ أخرى، طالع جنيفا (توضيح). جنيفا الإحداثيات 31°02′28″N 85°52′35″W / 31.0411132°N 85.8764248°W / 31.0411132; -85.8764248 [1] تقسيم إداري البلد الولايات المتحدة[2][3] التقسيم الأعلى مقاطعة جنيف عاصمة لـ مقاطعة جنيف[4] خصائص جغرافية المس...
Meeting to prevent the impending American Civil War Delegates at the opening of the Peace Conference of 1861 from Frank Leslie's Illustrated Newspaper, February 16, 1861. The Peace Conference of 1861 was a meeting of 131 leading American politicians in February 1861, at the Willard Hotel in Washington, D.C., on the eve of the American Civil War. The conference's purpose was to avoid, if possible, the secession of the eight slave states from the upper and border South that had not done so as o...
Para otros usos de este término, véase Orfeo (desambiguación). El lamento de Orfeo, por Franc Kavčič (1755-1828). Orfeo (en griego Ὀρφεύς) es un personaje de la mitología griega. Según una creencia bastante difundida, sería hijo de Apolo (o Eagro) y de una de las musas, Calíope. Según los relatos, cuando tocaba su lira, las fieras se calmaban, y los hombres se reunían para oírlo y hacer descansar sus almas. Así enamoró a la bella Eurídice y logró dormir al terrible Cer...
Mixed woodland-grassland ecosystem Savannah redirects here. For the city in the U.S. state of Georgia, see Savannah, Georgia. For other uses, see Savannah (disambiguation). A tree savanna at Tarangire National Park in Tanzania in East Africa A grass savanna at Kruger National Park in South Africa A savanna or savannah is a mixed woodland-grassland (i.e. grassy woodland) biome and ecosystem characterised by the trees being sufficiently widely spaced so that the canopy does not close. The open ...
1967 film by A. C. Tirulokchandar Iru MalargalTheatrical release posterDirected byA. C. TirulogchanderScreenplay byAaroor Dass (dialogues)Story byA. C. TirulogchanderProduced byThambuStarringSivaji GanesanPadminiK. R. VijayaCinematographyThambuEdited byB. KanthasamyMusic byM. S. ViswanathanProductioncompanyManijeh Cine ProductionsRelease date 1 November 1967 (1967-11-01) CountryIndiaLanguageTamil Iru Malargal (transl. Two Flowers) is a 1967 Indian Tamil-language romantic ...