Căian Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Cluj  România
Cel mai apropiat oraș	Cluj Napoca
Coordonate	46°45′10″N 23°54′52″E () / 46.75278°N 23.91444°E[1]
Suprafață	235 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2007
Cod Natura 2000	ROSCI0017
Modifică date / text

Căian este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj^[2].

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Cojocna și Suatu (în partea vestică a satului Dâmburile)^[3], în imediata apropiere de drumul județean DJ161A, care leagă localitatea Apahida de Ceanu Mare^[4].

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[5] și se întinde pe o suprafață de 235 hectare^[6].

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Câmpiei Fizeșului (unitate geomorfologică aflată în sudul Câmpiei Transilvaniei^[7].

Arealul „Căian” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice euro-siberiene de Quercus sp, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană.

Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus),arțar tătăresc (Acer tataricum), jugastru (Acer campestre), alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), prunus (Prunus tenella), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), dârmoz (Viburnum lantana).

La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[8]; astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), târtan (Crambe tataria) și lintea-pratului (Astragalus peterfii, specie endemică pentru acest sit^[9]).

Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: Jurinea mollis ssp. transylvanica și Peucedanum tauricum (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), usturoi sălbatic (Allium albidum), sipică (Cephalaria uralensis), frăsinel (Dictamnus albus), popilnic (Asarum europaeum), crestată (Aposeris foetida), sânziene de pădure (Galium schultesii), poala "Sfintei Mării" (Nepeta ucranica), omag galben (Aconitum anthora), salvie (Salvia transsylvanica), gălbinare (Serratula radiata), mărgică (Melica nutans), plămânărică (Pulmonaria officinalis), pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolium), veronică (Veronica teucrium), cinci-degete (Potentilla alba), sulițică (Dorycnium herbaceum), bălbișă (Stachys sylvatica), spânz (Helleborus purpurascens), buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta), iarbă deasă (Poa nemoralis) sau firuță (Poa angustifolia)^[10].

• Drumul național DN16 pe ruta: Cluj Napoca - Apahida - drumul județean DJ161A în direcția Cojocna.

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

• Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" din Cojocna, construcție 1796, monument istoric.
• Biserica reformată din Cojocna, construcție 1822-1825, monument istoric.
• Biserica unitariană din Suatu, construcție sec. XIV - XV, monument istoric.
• Situl arheologic de la Aruncuta (așezări din sec. II - III p. Chr., Epoca romană și Perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni, faza III).
• Situl arheologic de la Căianu (așezări atribuite perioadelor: Epoca migrațiilor, Epoca romană, Preistorie, sec. II - III p. Chr., Neolitic).
• Situl arheologic de la Cojocna (așezări și tumuli din sec. IV și Preistorie).
• Rezervația naturală Fânațele Suatu I și II.

• Clujenii din trei comune – Căianu, Suatu și Cojocna – sunt sensibilizați pe bani europeni să nu distrugă un sit inclus în lista „Natura 2000″ a UNESCO, din zona Căian. Zona are o suprafață de 235 de hectare aflate în zona administrativă a celor trei comune^{[nefuncțională]}, arhiva.ziaruldemediu.ro, 2 mai 2011.

• Natura 2000
• Lista siturilor Natura 2000 din România

v • d • m Situri Natura 2000 în România SCI - Directiva Habitate Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buila - Vânturarița  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Dorobanțul  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla SPA - Directiva Păsări. Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Grădiștea Muncelului - Ciclovina  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacurile de acumulare de pe Argeș  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Masivul Ceahlău  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Munții Rarău - Giumalău  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Călmățuiului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar