Valea lui David Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării Imagine din sit Informații generale
Poziția	Județul Iași  România
Cel mai apropiat oraș	Iași
Coordonate	47°14′04″N 27°26′40″E () / 47.23444°N 27.44444°E[1]
Suprafață	1.435 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2007
Cod Natura 2000	ROSCI0265
Modifică date / text

Valea lui David este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul județului Iași^[2].

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor: Lețcani, Miroslava, Rediu și Valea Lupului^[3]; și este străbătută de drumul județean DJ248D care leagă satul Bogonos de Horlești.

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Valea lui David” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[4]. Acesta se întinde pe o suprafață de 1.435 hectare^[5] și include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha).

Situl dispune de trei clase de habitate comunitare (Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice și Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre^[6].

Valea lui David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere: vulpe (Vulpes vulpes), popândău european (Spermophilus citellus)^[8], hârciog (Cricetus cricetus), hermină (Mustela erminea), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), orbete (Nannospalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus), grivanul cenușiu (Cricetulus migratorius), chițcanul de pădure (Sorex araneus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis);

Păsări: acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), barză albă (Ciconia ciconia), erete alb (Circus macrourus), uligan pescar (Pandion haliaetus), șoim călător (Falco peregrinus), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), fâsă de câmp (Anthus campestris), cuc (Cuculus canorus), pupăză (Upupa epops), nagâț (Vanellus vanellus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciuf de câmp (Assio flammeus); toate protejate la nivel european prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)^[9];

Reptile și amfibieni: Vipera ursinii ssp moldavica - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață^[10], șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), brotacul verde de copac (Hyla arborea)^[11];

Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă (Bombus argillaceus), bondarul de stepă (Bombus fragrans), călugărița (Mantis religiosa), cosașul de stepă (Saga pedo)^[12], fluturele Apolo (Zerynthia polyxena), coada rândunicii (Iphiclides podalirius), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), Idiomacromerus phlomidis, Archirileya inopinata, Eridontomerus arrabonicus, Eurytoma sabulosa, Tetramesa cylindrica, Tetramesa scheppigi^[13].

Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbusti, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992^[7].

Flori și ierburi: târtanul (Crambe tataria), capul șarpelui (Echium russicum), sânziana de stepă moldavă (Galium moldavicum), stânjenelul sălbatic de stepă (Iris aphylla ssp. hungarica), sisinei (Pulsatilla grandis), pesmă (Centaurea orientalis), albăstriță (Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia), sipică (Cephalaria uralensis), brândușă (Crocus reticulatus), garofiță (Dianthus capitatus), salvie de câmp (Salvia pratensis), zambilă sălbatică (Hyacinthella leucophaea), glodurariță (Leuzea altaica), pătlăgină (Plantago schwarzenbergiana), micsandră (Erysimum officinalis), ceapa ciorii (Gagea villosa), amăreala siberiană (Polygala sibirica), măcriș de stepă (Rumex tuberosus), gălbinare (Serratula radiata), iarba „Sfintei Mării” (Hierochloë repens), sfeclă sălbatică (Beta trigyna), buruiana vântului (Seseli campestre), rogoz (Carex secalina)^[14].

Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic (Amygdalus nana) și prunus (Prunus tenella).

• Drumul național DN28 pe ruta Iași - Valea Lupului - drumul județean DJ248D în direcția Bogonos - Horlești.

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

• Biserica „Schimbarea la Față” din Cucuteni, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
• Biserica rotundă „Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir” din Lețcani construită la începutul secolului al XIX-lea, monument istoric.
• Biserica „Sf. Împărați” din satul Lețcani, construcție 1802, monument istoric.
• Biserica „Sf. Spiridon” din Cogeasca înălțată secolul al XVIII-lea, monument istoric.
• Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Cogeasca ridicată în anul 1802, monument istoric
• Biserica de lemn „ Sfântul Nicolae” din Ciurbești, construcție 1806, monument istoric.
• Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Vorovești, construcție 1768, monument istoric.
• Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Miroslava construită la începutul secolului al XIX-lea, monument istoric.
• Palatul Sturdza de la Miroslava construit în secolul al XIX-lea, monument istoric.
• Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești construită în anul 1840, monument istoric.
• Situl arheologic de la Breazu (așezare atribuită eneoliticul final - cultura Horodiștea)
• Rezervația naturală Pădurea Uricani (68 ha).

• Ariile protejate în pericol, ziarulevenimentul.ro (Autor Alina Stan).

• Natura 2000
• Lista siturilor Natura 2000 din România

v • d • m Situri Natura 2000 în România SCI - Directiva Habitate Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla SPA - Directiva Păsări. Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar