Cuvântul liber (revistă)

Cuvântul liber

Coperta revistei saptamânale Cuvântul liber, anul I nr. 32 (1919)
Informații generale
TipRevistă politică
Redactor-șefC. Graur (1919-1921)
Eugen Filotti (1924-1926)
Tudor Teodorescu-Braniște (1933-1936)
Data fondării1919
Afiliere politicăOrientare politică de stânga, antifascistă
LimbăRomână
Încetarea apariției1936
FrecvențaSăptămânală
Preț2 lei
SediuBucurești
TirajÎntre 25 și 35 de mii de exemplare (seria a III-a)
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cuvântul liber a fost o revistă politică de stânga care a apărut în București, în perioada interbelică (1919-1936).

A avut ca directori pe C. Graur în perioada 1919-1921, Eugen Filotti (1924-1926), Tudor Teodorescu-Braniște (1933-1936), cu colaborarea în ultima etapă a lui Nicolae Cocea, Athanase Joja, Petre Pandrea ș.a.[1]

Sub conducerea lui Tudor Teodorescu-Braniște, între 11 noiembrie 1933 și 3 octombrie 1936[2], seria a 3-a a revistei, declarat antifascistă, a apărut în 150 de numere, cu un tiraj între 25 și 35 de mii de exemplare, excepțional pentru un săptămânal din acea vreme.[3]

Între ziariștii care au lucrat la această publicație s-a numărat și Octav Livezeanu. La revistă au colaborat și scriitori ca Ion Barbu, Victor Eftimiu și Tudor Arghezi, dar și muzicieni ca George Enescu. Alți colaboratori au fost Tudor Teodorescu Braniște, Râmniceanu , Mircea Grigorescu, Șerban Voinea, Demostene Botez, Filip Brunea-Fox, Octav Livezeanu, Geo Bogza, N.D. Cocea, Constantin Titel Petrescu, Miron Radu Paraschivescu, Petre Pandrea, Eugen Jebeleanu , ș.a.[4]

Pictorița și graficiana Nina Arbore (n. Tecuci, 1888[5]) este cunoscută în special pentru desenele expresive și gravurile cu tematică socială care au ilustrat paginile revistei Cuvântul liber din perioada interbelică.

După ce în septembrie 1936 revista a publicat un articol al lui Lucrețiu Pătrășcanu, guvernul liberal a luat decizia de a interzice apariția revistei.[3]

Alte publicații cu același titlu

  • Cuvântul liber - Cotidian mureșean democratic și independent publicat la Târgu Mureș.[6]
  • Cuvântul liber, săptămânal publicat la Giurgiu.[7]
  • Cuvântul liber, săptămânal publicat în Republica Moldova.[8]

Bibliografie

  • I. Ardeleanu, Mircea Mușat: Cuvântul liber - Antologie, Editura Eminescu, 1982
  • Cuvîntul liber (1919-1936) - Manuscriptum, 1971, Nr.3

Note

  1. ^ Reviste literare interbelice românești Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl altmarius - cultură și spiritualitate.
  2. ^ Conf. Univ. Dr. Valeriu Râpeanu, Istoria presei românești, Note de curs, Facultatea de Filozofie-Jurnalism a Universității „Spiru Haret”.
  3. ^ a b CUVÂNTUL LIBER, publicație a stângii romanești interbelice, pagină pe situl Intelectual - Blog.
  4. ^ Bibliografie comentată: PCR în viața politică a României interbelice (1921-1944), pagina pe situl www.procesulcomunismului.com
  5. ^ Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 26. 
  6. ^ Situl jurnalului Cuvântul liber - Cotidian mureșean democratic și independent din Târgu Mureș.
  7. ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine. Situl săptămânalului Cuvântul liber din Giurgiu.
  8. ^ Situl Arhivat în , la Wayback Machine. săptămânalului Cuvântul liber din Leova, Republica Moldova.


Acest articol legat de o revistă este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !