Crizbav
Krizba
—  sat și reședință de comună  —
Crizbav Crizbav (România) Localizarea satului pe harta României
Crizbav Crizbav (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°48′54″N 25°28′1″E ({{PAGENAME}}) / 45.81500°N 25.46694°E
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Crizbav
SIRUTA	41051
Altitudine[2]	572 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	1.908 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507081
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames
Crizbav ("Krizba v Griesbach", în marginea stângă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Crizbav, mai demult Crisbav (in maghiară Krizba, Rákospatak, în dialectul săsesc Kriszbich, în germană Krebsbach, Kriesbach, Kreischbach, Kripobach) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 10 km de DN 13 și la 6 km de calea ferată. Aparține regiunii istorice Țara Bârsei.

Crizbav, respectiv Krizba, provine din variațiunea dialectală săsească a denumirii germane Krebsbach, care a fost tradus din maghiară (Rákospatak), însemnând pârâul cu raci.

Localitatea a fost întemeiată în sec. XIV și s-a concentrat în jurul fortificației din sat. În apropierea satului se află ruinele cetății cunoscută sub numele german de Heldenburg, construită de Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei, în 1080, care a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200. Fortificația a fost utilizată pe vremea răscoalelor săsești din 1324 și 1332.

Populația Crizbavului numără în jur de 1.710 persoane, dintre care 46% români, 38% rromi și 17% maghiari. După sex, bărbații reprezintă 47% din populația comunei, iar femeile - restul de 53%.

Activitățile economice principale ale satului se bazează pe agricultură (creșterea animalelor, cultivarea terenurilor) și pe exploatările forestiere. De asemenea bianual este organizat un târg animale, pe 17 aprilie și pe 16 octombrie.

• Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A-11662

În apropierea Crizbavului, la cca. 4 km vest de sat, la cota 1104 m, se află cetatea Crizbavului (Heldenburg), construită se pare la începutul secolului al XI-lea de regele Ladislau cel Sfânt al Ungariei. Astăzi se mai păstrează doar un donjon care îndeplinea rolul de apărare a porții.^{[necesită clarificare]} De aici se poate vedea o priveliște deosebită cu întreaga Țară a Bârsei și toți munții care o înconjoară, de la Apața până la Zărnești.

• Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273
  • Fortificație medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01
  • Așezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02
  • Fortificație dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03
• Biserica evanghelică-luterană Crizbav^[3] În jurul anului 1427 exista deja biserica veche, care era autonomă, înainte fiind doar o filie a bisericii din Feldioara. Piatra de fundație pentru biserica nouă, actuală, a fost pusă în 1850, iar biserica a fost sfințită la 25 mai 1854, la sărbătoarea Înălțării Domnului.
• Biserica ortodoxă cu hramul „Înălțarea Domnului”^[4][5] a fost ridicată în perioada 1829 -1836.

• Mózes Árpád (n. 25 iulie 1931 Crizbav – d. 1 mai 2013 Budapesta) preot evanghelic, episcop din Transilvania, revoluționar în 1956^[6]
• Seres András (n. 23 martie 1935 Crizbav – d. 25 noiembrie 1992 Arcuș), renumit etnograf din Țara Bârsei^[7][8]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Crizbav

• 
  1826 - Danga pentru vitele din Crizbav
• 
  1890 - Port popular ceangăiesc din Crizbav
• 
  Crizbav sub clar de lună
• 
  Răsărit de soare la Crizbav
• 
  Str Mijlocie Crizbav
• 
  Biserica evanghelică luterană și Căminul Cultural
• 
  Biserica ortodoxă „Înălţarea Domnului”
• 
  Ciurda se întoarce la Crizbav. În fundal Munții Măgura Codlei

• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• maghiară Kovács Lehel István (2017). Térben és időben… Barangolás a Barcaságon (În timp și spatiu… Călătorind în Țara Bârsei). Négyfalu (Săcele): Hétfalusi Magyar Művelődési Társaság (Asociația Culturală Maghiară din cele șapte sate). ISBN 978-973-0-25878-3. 

Portal Țara Bârsei

• Primaria Crizbav
• Date despre comună
• Informații despre Cetatea Heldenburg
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

v • d • m Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. Târguri Brașov • Codlea • Feldioara • Prejmer • Râșnov Sate libere săsești Bod • Cristian • Ghimbav • Hălchiu • Hărman • Măieruș • Rotbav • Sânpetru • Vulcan Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Apața • Baciu • Bran • Cernatu • Crizbav • Dumbrăvița • Fundata • Măgura • Moieciu de Jos • Moieciu de Sus • Peștera • Predeluț • Purcăreni • Satulung • Satu Nou • Sohodol • Șimon • Șirnea • Tărlungeni • Tohanu Nou • Tohanu Vechi • Turcheș • Vlădeni • Zărnești • Zizin Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Brașov Reședința Brașov (253.200 loc.) Municipii Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.) Orașe Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.) Comune Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan Sate Sate din județul Brașov